Aurul de la Brukenthal, expus pentru o lună la Art Safari!

Muzeul Naţional Brukenthal şi-a format, de-a lungul vremii, un adevărat tezaur din aur și metale preţioase, de autor și pentru criterii ce țin de raritate și estetism – argintărie liturgică şi uzuală, obiecte de podoabă şi bijuterii. Nucleul acestei colecţii l-a constituit cabinetul de numismatică al Baronului Samuel von Brukenthal, amenajat în palatul său din Piaţa Mare, căruia i se făcea reclamă într-un ghid al Sibiului din anul 1790. În prezent, ca reper de dimensiuni, doar colecția sa de numismatică, între care multe piese din metal prețios, a ajuns la formidabila sumă de peste 67.000 piese.

În paralel, colecția de orfevrărie („Tezaur”) s-a format și îmbogățit, prin donații sau achiziții de la bisericile evanghelice, bresle, bijutieri-colecționari, proprietari privați sau descoperiri arheologice. Cea mai importantă parte a Tezaurului este colecţia de argintărie liturgică – una dintre cele mai bogate şi valoroase din Europa Centrală și de Est–, majoritatea pieselor fiind opere ale meşterilor argintari sibieni, considerate capodopere ale artei prelucrării metalelor preţioase în Transilvania și, totodată, ca valoare de piață, printre cele mai valoroase din întreaga Europa.

O monedă de la Brukenthal, în atenția cercetătorilor britanici

Expoziția „Aurul de la Brukenthal”, curatoriată de Alexandru Constantin Chituță, managerul Muzeului Național Brukenthal, aduce în premieră la București lucrări din din tezaurul Muzeului de Istorie Casa Altemberger al Muzeului Național Brukenthal. Vor fi expuse la Art Safari piese preistorice din aur, piese romane (bijuterii și monede), piese medievale timpurii (sec. VI-VII), monede de aur bătute la Sibiu, inele cu gemă, podoabe săsești și obiecte de cult realizate de breasla aurarilor din Sibiu, una dintre cele mai celebre din Europa.

Printre piesele de excepție expuse se numără „Crucea relicvar de la Cisnădie” din jurul anului 1440 (cea mai spectaculoasă piesă de argintărie de cult transilvăneană realizată la comanda bisericii romano-catolice din Cisnădie), „Potirul din nucă de cocos” din 1650, „Cupa din corn de rinocer” din 1694, „Paharul de fecioară” din sec. XVII, „Cana cu capac” realizată de marele meșterul Sebastian Hann în 1682, „Paftaua de tip Marienheftel cu Fecioara Maria”, din sec. XVI, moneda Sponsianus (o monedă rară cercetată de University College London; britanicii susțin că un împărat denumit Sponsian ar fi condus Dacia romană; ei au ajuns la această concluzie analizând moneda care provine dintr-un tezaur descoperit în Transvilania în 1713.) și alte numeroase piese.

Tezaurul Muzeului Național Brukenthal, cu peste 2.000 de piese, reprezintă o comoară inestimabilă a istoriei prelucrării metalelor prețioase în Transilvania, după cum afirmă managerul Muzeului Brukenthal, Alexandru Constantin Chituță, curatorul expoziției: „Colaboarea cu Art Safari continuă, iar anul acesta vom aduce în premieră la București piese din tezaurul istoric, unic și extrem de valoros al Muzeului de Istorie Casa Altemberger din cadrul Muzeului Național Brukenthal. Sunt piese spectaculoase realizate printr-o complexitate de tehnici și motive decorative decorate cu pietre prețioase: diamante, perle naturale, rubine etc.”.

Aurarii sibieni, faimoși în toată lumea

Atestat documentar încă din anul 1191, Sibiu a fost în epoca medievală unul dintre cele mai importante orașe din Europa Centrală și de Est. Bresla aurarilor din Sibiu a avut parte de o istorie îndelungată și înfloritoare, orașul devenind unul dintre cele mai importante centre de prelucrare a aurului și argintului din acea vreme. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, aurarii sibieni ocupau diferite funcţii politico-administrative.

Pe lângă comenzile primite de meşteri pentru obiecte de cult, cererile de executare a unor obiecte de podoabă trebuie să fi fost din ce în ce mai numeroase. Portul orăşenesc săsesc punea mare preţ pe anumite podoabe specifice: ace de păr, paftale, cordoane etc.

În timpul domniei Regelui Matei Corvin, mare iubitor de artă, aurăria și argintăria sibiană a fost la mare preț, iar meșteșugul a cunoscut o dezvoltare extraordinară, totodată celebră în Europa. Când regele a venit la Sibiu în fruntea armatei sale pentru a înăbuși revolta nobilimii, reconcilierea a constat în primul rând în aurărie și argintărie, abia apoi în mantale lungi de blană, alimente și alte bunuri.

Faima aurarilor sibieni le-a adus acestora numeroase comenzi din Europa, precum și de la frații peste munți. Se cunosc varii comenzi ale domnitorilor Țării Românești –precum cele ale lui Constantin Brâncoveanu, pentru care meșterii aurari din Sibiu realizează diferite obiecte. Fascinați de somptuoasele piese pe care le executau meșterii sibieni, domnitori români le-au transmis comenzi importante, lucrări de referință pentru istoria orfevrăriei Țărilor Române. Astăzi, numeroase muzee din țară (prea puține) și străinătate (multe) beneficiază de piese de o mare valoare realizate la Sibiu.

Expoziția „Aurul de la Brukenthal” de la Art Safari este realizată în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal și a Parohia Evanghelică CA din Sibiu, precum și cu sprijinul Ministerului Culturii.

Garbo

Ultima actualizare: 11 Iunie 2024 @ 10:06

• 
• 

Mai multe despre Garbo