12:07, 15 Iulie 2024
Proiectul „Intersecții culturale: lecturi deschise” aduce împreună comunități esențiale ale mediului cultural românesc, sub forma unei serii de 9 lecturi deschise. Profesori, cercetători și jurnaliști culturali prezintă articole originale pe teme precum istoria artei, teoria artei și cercetarea artistică, la Art Safari, Palatul Dacia-România, strada Lipscani, nr. 18-20. Accesul publicului este liber.
Viitorul ca o „agreabilă ficțiune”
Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului București din 2014, istoric, eseist și scriitor român, este o figură importantă în peisajul cultural românesc, cu o vastă experiență în studiile de antropologie urbană și istoria civilizației. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București, Adrian Majuru a publicat peste 20 de volume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre evoluția spațiilor urbane și mentalitățile sociale din România.
Prelegerea sa „Viitorul ca o «agreabilă ficțiune»” va explora nevoia României de a-și construi o „hartă a viitorului” bazată pe investiția în educație, tehnologie și profesionalizare. Adrian Majuru va vorbi despre importanța reconectării la realitate prin schimbarea sistemului de educație și reprofesionalizarea forței de muncă, subliniind rolul tinerelor generații în configurarea unei societăți pregătite pentru provocările secolului 21. Prin prisma cercetărilor sale și a contextului social actual, Adrian Majuru va discuta despre cum tehnologia, inovația și competențele profesionale pot deveni pilonii unei dezvoltări sustenabile, cu accent pe necesitatea unei pregătiri rapide pentru viitorul accelerat care ne așteaptă.
„României îi lipsește o hartă a viitorului. Iar această cartografiere a viitorului ține numai de factorul uman. Și anume, de investiția continuă în factorul uman. După cum spunea la vremea lui Spiru Haret, „Cum arată astăzi școala, va arăta mâine țara”. În ultimii treizeci de ani de libertate de opinie și de atitudine, foarte puține au fost şi sunt demersurile pozitive susținute prin argumente constructive, cu repere clare și etape care trebuiesc urmate.
Reconectarea la realitate se construiește prin investiția în om, deoarece excelența și competența nu depind de mărimea țării, ci de sistemul ei de educație. Acesta trebuie schimbat. A doua opţiune clară a reconectării la realitate o reprezintă re-profesionalizarea forţei de muncă. Profesia trebuie să devină masa critică a deciziei politice: performanţa în carieră precede funcţia politică. Acesteia i se adaugă încrederea câştigată în interiorul generaţiilor active, de către lideri reali, care pot avea apoi funcţia decidentă prin delegarea votului şi decizia politică. Aceasta din urmă devenind mai degrabă onorifică şi nu remunerată iar pârghiile decizionale pot dobândi apoi caracter de plus valoare socială și profesională pentru generaţiile care vin din urmă.
La capătul opus se află o realitate pragmatică: faptul că secolul 21 va fi marcat de cel ce știe mai bine cum să profite din plin de știință, să anticipeze și să-și folosească un minimum de resurse pentru a obține rezultate maxime. Prezentul este cel puţin discutabil din perspectiva recuperării diferenţelor de civilizaţie, profesionalizare și tehnologizare, pe parcursul unei generaţii, chiar şi faţă de vecinătăţile apropiate cum ar fi de pildă Cehia, Polonia sau Slovenia. Punctul de plecare al tinerilor de azi, adolescenți sau studenți, nu este deloc pozitiv iar recuperarea statului va trebui făcută prin sprijin necondiționat față de competențele profesionale”, declară Adrian Majuru.
Istoria Pavilionului României la Bienala de artă de la Veneția
Sesiunea de vineri, 18 octombrie, o va avea ca invitată pe Daria Ghiu, doctor în Istoria și Teoria Artei, critic de artă și jurnalist la Radio România Cultural. Daria Ghiu și-a dedicat cercetările Pavilionului României la Bienala de Artă de la Veneția, subiectul tezei sale de doctorat susținute la UNARTE București, și a publicat volumul „În acest pavilion se vede artă”, în 2015. De-a lungul anilor, a fost lector asociat la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI). Este realizatoarea emisiunilor „Arte frumoase” și „Orașul vorbește” (Radio România Cultural). Din 2007, semnează cronici de artă în diferite publicații culturale și de artă din țară și din străinătate.
Invitata noastră va susține prelegerea „România la Veneția, 2014-2024”, în care va explora evoluția artistică și curatorială a Pavilionului României la Bienală din ultimul deceniu. Această prezentare va oferi o retrospectivă asupra transformărilor discursive și estetice care au definit prezența României la Bienală, analizând vulnerabilitățile și succesele din contextul unei scene artistice globale aflate într-o continuă actualizare.
„Istoria Pavilionului României la Bienala de artă de la Veneția oferă șansa unei cercetări continue, care nu îți lasă deloc pauză de respirație. Pe de altă parte, e acel tip de cercetare din care nu mai poți ieși: mecanismul ei de funcționare (apariția ei odată la doi ani) te ține în interiorul ei, chiar dacă ai vrea să fugi și către alte noi cercetări. Firește, noile cercetări este posibil să apară în viața ta (și au făcut-o), dar Veneția are nevoie de tine, pentru un update, pentru o paralelă cu trecutul, pentru descoperirea unei noi arhive, pentru a capta un soi de zeitgeist.
Doctoratul meu s-a încheiat în 2014, iar un an mai târziu am publicat o carte pe același subiect. Încă de atunci, m-am gândit că zece-douăzeci de ani mai târziu, ar merita să vedem cum a continuat întreaga aventură artistică și politică la Veneția, cum s-au modificat discursurile artistice, ce medii artistice au dominat, cum ne-am expus, cât de vulnerabili am fost, cât de bine am controlat fiecare gest. Într-o eră a update-urile continue, vă propun așadar o updatare: România la Veneția, 2014-2024, cu paralele de neocolit în trecut, cu accentul pe discurs curatorial, lucrare expusă, responsabilitate, așezare într-un context mai larg, cel al întregii Bienale. Pe o scenă culturală care invocă în mod continuu continuitatea și are nevoie de aceasta, vă propun așadar un exercițiu al continuității, cu ajutorul Bienalei de artă de la Veneția”, declară Daria Ghiu.
Înregistrarea la evenimentele „Intersecții culturale: Lecturi deschise” se poate face aici.
Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția AFCN. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Despre Art Safari: Organizatorul anual al Pavilionului de Artă București – cel mai mare conglomerat de expoziții de artă din România – ajuns la a 15-a ediție, realizează, în parteneriat cu muzeele de artă din România și internaționale și colecționarii privați, ample expoziții retrospective care își propun recuperarea valorilor de patrimoniu. Având o puternică latură educaţională, misiunea sa este de a apropia arta de public și de a educa noile generații prin organizarea de ateliere de artă pentru copii, tururi ghidate și expoziții de artă contemporană în spații neconvenționale, cum ar fi Aeroportul Henri Coandă sau metroul bucureștean. Art Safari este proiect cultural național strategic și este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București. În cele 14 ediții de până acum a înregistrat aprox. 570.000 de vizitatori. Mai multe detalii: artsafari.ro.
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural