Apraxia la copii: Tulburarea invizibilă care pune obstacole în calea vorbirii

Apraxia copilăriei (C.A.S. - Childhood Apraxia of Speech) este o tulburare neurologică rară și complexă care afectează capacitatea copiilor de a vorbi fluent și coerent. Deși pare să fie o problemă legată de vorbire, în esență, este o afecțiune ce ține de planificarea și coordonarea mișcărilor necesare pentru emiterea sunetelor și formarea cuvintelor.

Această afecțiune poate fi frustrantă atât pentru copii, cât și pentru părinți, deoarece, în cele mai multe cazuri, micuții înțeleg ceea ce li se spune și știu ce vor să exprime, însă nu pot transforma aceste gânduri în cuvinte articulate.

Ce este apraxia?

Apraxia nu este o problemă de musculatură sau de forță, cum se întâmplă în cazul disartriei, și nici o tulburare cognitivă, cum ar fi întârzierile globale de dezvoltare. Mai degrabă, este o dificultate în planificarea mișcărilor necesare pentru vorbire. Termenul provine din grecescul „a” (fără) și „praxie” (mișcare), subliniind esența tulburării: incapacitatea de a executa mișcările necesare pentru producerea sunetelor.

În 1967, doctorul Frederic L. Darley a fost primul care a observat că apraxia nu se încadrează în categoriile tradiționale ale tulburărilor neurogenice de vorbire, cum ar fi afazia sau dislexia. Acest lucru a deschis drumul pentru cercetări ulterioare care au clarificat mai bine natura acestei afecțiuni.

Cum recunoaștem apraxia la copii?

Diagnosticul apraxiei este unul complex și necesită evaluări amănunțite de către specialiști în vorbire și limbaj. Simptomele pot varia de la copil la copil, dar există câteva semne comune.

Citește continuarea pe www.psy360.ro.

Sursă foto - Dmytro Zinkevych / Shutterstock

Maria Crisan

Ultima actualizare: 20 Ianuarie 2025 @ 04:01

Mai multe despre Maria