Traditii, superstitii si obiceiuri romanesti de Boboteaza

Boboteaza, celebrata in ziua de 6 ianuarie, este sarbatoarea care incheie ciclul sarbatorilor de iarna, precedand sarbatoarea Craciunului ca importanta. Ea semnifica botezul lui Iisus Hristos in apa Iordanului si este sarbatoarea careia ii sunt asociate o serie de obiceiuri, datini si traditii stravechi, religioase si pagane, frumoase prin ineditul lor. In articolul de astazi iti prezentam cateva dintre traditiile si superstitiile romanesti legate de Boboteaza, dar si de ziua Sfantului Ioan, celebrata pe 7 ianuarie.

Apa reprezinta un element ce prezinta o simbolistica deosebita in ansamblul acestei sarbatori. “Sfintirea mare a apei” se poate face doar in ziua de 6 ianuarie. Doar sfintita in aceasta zi de catre preot, in cadrul unui ceremonial religios, apa capata proprietati cu adevarat miraculoase si vindecatoare. Agheasma nu se strica, ci ramane proaspata si “vie” pe tot parcursul anului, este “leac” de orice boala, alunga spiritele rele, purifica si curata sufletul. De asemenea, agheasma se bea cu inima curata si credinta, pe nemancate, in zilele in care se posteste sau este sarbatoare, “la nevoie’ sau in vreme de necaz si suferinta. Inainte de Boboteaza, preotul umbla din casa in casa binecuvantand oamenii si sfintind cu agheasma locuintele. Apa sfanta are si rolul de purificare a spatiului, de inlaturare a duhurilor rele din locuinte si gospodarii. In plus, se spune ca este pacat mare sa arunci sau sa versi voluntar agheasma, dar si sa o bei dupa ce ai mancat.

Pentru multi, ajunul Bobotezei reprezinta un prilej de descifrare a destinului in iubire. Fetele tinere care vor sa isi viseze ursitul trebuie sa “fure” sau sa ceara preotului un firicel de busuioc sfintit. Busuiocul este un element vegetativ investit cu puteri speciale, una dintre plantele cele mai intrebuintate in descantecele de dragoste si cele de maritis. Fata care posteste, se roaga cu credinta si asaza acest busuioc sub perna in ajunul Bobotezei are sanse mari sa isi viseze alesul in aceasta noapte.

Un alt obicei legat de maritisul fetelor tinere este cel al consumarii unei turte de faina sarate inainte de culcare (daca visezi ca un barbat iti va aduce apa pentru a-ti potoli setea, acel barbat este ursitul tau), al innodarii pe degetul inelar al unui fir de lana rosu sau al punerii sub perne al unei verighete imprumutate. Totodata, daca te impiedici si cazi pe gheata in ziua de Boboteaza este semn sigur ca te vei casatori in acel an. In anumite parti ale tarii, in ziua de Boboteaza se practica si ritualul lumanilor. Intr-o farfurie cu apa se lasa sa pluteasca doua lumanari, una reprezentand fata si cealalta baiatul pe care iti place. In cazul in care lumanarile sunt atrase una spre cealalta si se intalnesc, fata isi va uni destinul cu cel al barbatului iubit.

Este poate o datina pe care mai putini o respecta, insa ajunul Bobotezei trebuie “tinut” cu post, urmand ca in ziua de Boboteaza sa se serveasca in mod traditional piftie, grau fiert si vin rosu. In anumite zone ale tarii, femeile pregatesc piftie pentru ca obrazul sa le fie la fel de proaspat si imbietor ca piftia.

Pe meleagurile bucovinene, de Boboteaza se merge cu colindul si se aprinde “focul de Boboteaza”. Cand flacarile isi pierd din intensitate, iar focul mocneste mai potolit, tinerii se veselesc in jurul lui si sar peste flacari pentru a se purifica si a scapa de pacate. Flacaii trebuie sa stie ca fetele tinere pot fi petite pana in ziua de Boboteaza. De asemenea, in popor se crede ca lupii pot ataca oamenii doar pana in Boboteaza. In satele din Brasov, s-a pastrat obiceiul de a merge cu “zauritul" ( un fel de colind) de Sfantul Ion, pe 7 ianuarie, la acele persoane ce poarta acest nume sfant.

In anumite zone ale tarii, in asezarile intemeiate pe malul unei apei, in cadrul unei slujbe, preotul arunca o cruce de lemn in apele inghetate. Tinerii mai temerari se avanta in apele ca gheata pentru a scoate crucea din apa. Se spune ca cel care gaseste primul crucea si o va aduce la suprafata va avea parte de un an rodnic si norocos, iar gestul sau nu va fi trecut cu vederea de Dumnezeu in ziua Judecatii de Apoi. De asemenea, in popor se crede ca momentul aruncarii crucii in apa este echivalent cu izgonirea dracilor din ape si fuga lor rusinoasa, cu coada intre picioare, de-a lungul campiilor.

A spala in aceasta zi este considerat a fi un pacat mare. Daca speli in aceasta zi, se crede ca dai drumul “necuratilor” sa intre in apa sau ca “spurci” apa. Totodata, nu se da nimic cu imprumut in aceasta zi. Sub nicio forma nu trebuie sa imprumuti jaratic sau foc din soba indiferent de cat de apropiata iti este persoana care iti cere. In plus, in popor, se crede ca apele raman sfintite pana intr-un interval de 2-6 saptamani.

Boboteaza este o sarbatoare insotita in mod traditional de ger si vant, considerate ca aducatoare de belsug in bucate. Odata cu ziua Sfantului Ion insa, cand sfantul Ioana “boteaza gerul”, gerul incepe si se mai inmoaie. De asemenea, promoroaca din Ajunul Bobotezii este perceput drept un semn al rodniciei pomului respectiv, dar si al anului care tocmai a inceput.

Foto fr si main: Stepanych /Shutterstock

Garbo

Ultima actualizare: 3 Ianuarie 2022 @ 02:01

• 
• 

Mai multe despre Garbo