Franturi epistolare

Ati avut sansa in viata sa cunoasteti un Om? Eu am avut sansa sa cunosc un Om care, la randul lui, a incercat sa faca din mine un Om. Pentru fiecare, OM este cel de la care invata ceva, de la care primeste ceva util pentru propria evolutie...

In fiecare etapa a vietii iti este necesar un alt tip uman, nu neaparat acelasi. Omul intalnit de mine mi-a transmis experienta, confirmare, m-a ajutat sa ma descopar si sa constientizez ce vreau de la viata, viata ce asteapta de la mine. M-a invatat sa ma compar cu mine insami, astfel incat sa invat sa imi inving limitele proprii si sa ma autodepasesc, dar sa inteleg importanta competitiei..

A patruns in constelatia mea umana mai intai ca o “voce”. Purta acea “vibratie melodioasa” ce te face sa nu regreti ca esti! Eu eram materia prima, geamatul, iar ea, prelucrarea lui. Ce terapie formidabila a insemnat pentru mine prestatia ei! Felul acesta al cuiva de a se insinua in tine printr-o parte a lui – chipul, vocea, felul de a gandi – nu face decat sa-ti deschida fiinta! Este un om care m-a marcat! In care am crezut si inca mai cred. Este un profesor mare! Care a reusit sa-si daruiasca fiinta, sa arda ca o torta pentru ceilalti, in lumina incandescenta a valorii. Un real iubitor de carte, un profesor cu o admirabila constiinta artistica!

Este printre putinii profesori cu har pe care mi-a fost dat sa ii intalnesc. Metodele pedagogice aplicate de domnia sa la clasa au calitatea de a starni un interes aparte pentru literatura si pentru limba romana..

“As picta cu un vis al meu infinitul, pe oglinda stelelor… I-as surprinde soarelui stralucirea jucausa a razelor lui, reflectate intr-o privire sau un suras.... Timpului i-as cere o clipa, pentru a surprinde Frumosul, in toate formele sale... I-as arata amurgului din care este cladita lumea ca sunteti un rasarit in viata noastra.... V-as lasa la vedere sufletul meu.... Le-as aduna pe toate intr-un poem... in care as pune muzica marii... cantecul valurilor... Ar fi simfonia ce v-as oferi-o....”

S-a plecat intotdeauna cu tragere de inima, cu tact, cu dragoste asupra noastra dandu-ne tot ce a avut mai bun prin exemplul propriului fel de a trai, a munci si a gandi.

A fost alaturi de mine si la bine si la rau! M-a sprijinit si m-a indrumat cu toata dragostea de care poate da dovada o mama! Si indraznesc sa spun cuvantul mama, din simplul motiv ca o iubesc ca pe o mama! Stiti cum? Asa cum un copil are nevoie de o sticluta cu lapte si de mama sa ca sa poata adormi, tot asa am si eu nevoie de dumneaei.

Garbo

Ultima actualizare: 9 Septembrie 2020 @ 03:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo