IN ACEST ARTICOL:
Cat de putin ii trebuie omului sa traiasca o fericire sacra! Cat de ingrata poate fi fiinta umana sa nu simta, sa nu perceapa, minunea lumii intr-un gand! Iubind... imposibilul l-atingi cu mana.

Sufletul se ridica deasupra lumii carcotase. Pasii purtara „povara” dulce cu semetie. Ochii sclipira margaritare. Era primavara tot anul si te astepta. Se infiripa o viata cu inima zvacnind. Tic-tac. Tic-tac. Se masura timpul in plenitudine si, totusi, singuratate. Erau nopti de lacrimi, zile de nesperanta si, totusi, iubire.

Se nastea miracol si Dora zambi la aducerea aminte. Cat de putin ii trebuie omului sa traiasca o fericire sacra! Cat de ingrata poate fi fiinta umana sa nu simta, sa nu perceapa, minunea lumii intr-un gand! Iubind...imposibilul l-atingi cu mana. Poti mangaia fetisoara de copil ce gangureste, se stramba, apoi readoarme caldura ta simtind.

Poti muta muntii iubind. Creezi viata doar iubind. Oare lumea e atat de oarba ca nu poate „citi” in ochii iubirii miracolul Cerului pe pamant?...

Intoarse pagina cu surasul implinirii pe fata. Din poza se ridica o manuta roza, cu degete grasute, fragede, intinsa inspre nimic. Mira nu se voia pozata si riposta cu manuta ridicata a vehementa. – pana aici!

Apoi se cuibarea la pieptul Dorei, soptind cu glas mic, ostenit: - Nu mai vrea Mira poze...Somnic...Dora saruta de fiecare data capsorul rotund, cu parul de culoarea cafelei in zulufi cazand valvoi pe fetisoara moale, mirosind a proaspat, ca puful norilor de dupa ploaie, la rasarit de zi.

O zi cu zambete. Cu imbratisari de brate mici. Cu jocuri si poveste.

- Mai zi o poveste, mami. Mira a obosit...se alinta plapanda voce inainte de culcare. Dora zambi. Nestiute bucuriile mamei strangand in brate pui adus de ingeri unui suflet chinuit...

Focul trosnea in semineu si ochii lunii vegheara doua suflete pierdute in visare. Un copil mai mare visand iubirea, altul mic, ca o papusa adormita de vocea mamei fredonand...un miracol si un vis. Doua lumi ingemanate. Si noaptea...plapuma de stele in ochi de caprioara...noapte buna...

Un articol de Doralinda Stanescu

Nota: Acest articol face parte din seria materialelor pe care Garbo.ro le publica in martie, pentru a pune aceasta luna sub semnul feminitatii. Doralinda Stanescu a participat la concursul de creatie organizat de revista Garbo in colaborare cu editura Cununi de Stele, iar articolul sau se numara printre cele care ne-au placut in mod deosebit. Felicitari, Doralinda! Ne-ai adus aminte ca miracolele se intampla.


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri