Prostul nu e prost destul….

Am fost mai demult si la un interviu, unde in cele cateva chinuitoare ore de discutii cu posibilul angajator, am aflat despre toate cadourile scumpe pe care le oferise amantelor, am invatat despre fiecare masina pe care o avea, despre veniturile sale lunare si despre multe alte detalii materiale. Credeam ca sunt la interviu, dar ma transformasem brusc in psihologul de serviciu al unui om ce avusese toata viata un complex de inferioritate si care acum cand reusise sa stranga niscavai bani, dorea sa le arate tuturor cat de bun este.
Nu imi doresc ca vreodata sa fiu nevoita sa stau in preajma complexatilor cu aere de zei. Nu pentru ca m-as simti inferioara, nu pentru ca m-ar intimida, ci pentru ca astfel de oameni simt nevoia sa raneasca pentru a se simti bine. Simt nevoia sa isi demonstreze presupusa valoare numai punandu-l in dificultate pe cei de langa ei.
Cum reactionezi in fata acestor oameni? Ramai modest. Nu exista ceva care sa ii enerveze mai tare decat o persoana care nu le face jocul, idolatrizandu-i sau care nu incearca sa para la randu-i superioara. In acelasi mod, pe guraliv il fascineaza tacutul si pe extrovertit introvertitul.
Fiecare trebuie sa fie constient de propria valoare, fiecare exceleaza in cate ceva si comparatiile nu au sens decat probabil atunci cand este vorba despre valori din acelasi domeniu.
Andra

---

---