Dragobetele, sarbatoarea traditioanala a dragostei la romani, se celebreaza pe 24 februarie. Acesta zi cu traditie in spiritualitatea populara coincide cu sarbatoarea ortodoxa a Aflarii capului Sfntului Ioan Botezatorul. Denumita si Cap de primavara sau Logodnicul Pasarilor, aceasta sarbatoare populara era asociata cu anotimpul primaverii, al renasterii si al sperantei. In mitologia populara, ziua apartine exclusiv lui Dragobete, zeu al tineretii, al voiei bune, al dragostei eterne precum si a celor indragostiti. Dragobete (cunoscut si sub numele de Dragomir) este fiul Babei Dochia. Opus acesteia, Dragobete este un personaj pozitiv ce influenteaza in bine vietile celor care iubesc.
Obiceiuri de Dragobete
Povestea lui Dragobete dateaza de pe vremea dacilor, cand el reprezenta divinitatea mitologica similara cu Eros sau Cupidon si oficia in cer nunta tuturor animalelor. In timp, romanii au transformat Dragobetele in patronul dragostei. Personajul Dragobete mai cunoaste si o alta metamorfoza in persoana Navalnicului, fecior de o frumusete atat de izbitoare incat sucea mintile fecioarelor si nevestelor tinere. Pentru caracterul sau patimas, acesta a fost pedepsit de Maica Domnului si transformat intr-o planta ce ii poarta numele.
Se crede ca de ziua lui Dragobete, pasarile nemigratoare se strang stoluri soluri, vorbesc in limba lor, isi cauta pereche potrivita pentru imperechere si apoi trec la construirea cuiburilor. Pasarile ce nu-si gasesc perechea in aceasta zi, raman fara cuib si fara pui pana anul urmator, cand se apropie aceeasi sarbatoare. Iata de ce se intalnesc tinerii in ziua de Dragobete: pentru ca dragostea lor sa fie ca cea a pasarilor ce isi canta iubirea. Cuibusorul lor de dragoste sa fie asemenea cuibului de pasari: unit si la adapost de orice pericol!
Exista o superstitie populara conform careia toti cei care participa la aceasta sarbatoare sunt feriti de boli si de alte rele pe parcursul intregului an. De aceea, tinerii imbracati in straie frumoase se intalneau in fata bisericii sau in centrul satului pentru a pleca in cautarea de flori sau de lemne pentru foc. Daca era o zi calduroasa, plina de soare si lumina, tinerii porneau insufletiti de buna dispozitie si cantece spre paduri sau lunci. Ghioceii sau viorelele culese de catre fete erau considerate plante cu efect miraculos in descantecele de dragoste. De asemenea, in unele zone ale tarii s-a pastrat obiceiul ca fecioarele sa stranga apa de pe florile de fragi sau din omat. Cu aceasta apa, pastrata cu sfintenie intr-un loc doar de ele stiut, fetele isi spalau obrazul. pentru a fi frumoase tot anul si pentru a placea celui drag.
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară