Casa de Monede lansează o replică a KOSON-ului, celebra monedă dacică acum interzisă

Comunicat de presă

Replica celebrei monede va fi oferită gratuit, în ordinea înscrierilor pe site-ul campaniei, în limita unei medalii per familie, cumpărătorii achitând doar costurile de expediere și ambalare. A fost produsă într-un tiraj de 50.000 de exemplare.

Teorii privind originea kosonilor

Kosonii au dat naștere unor adevărate enigme și au înfierbântat imaginația oamenilor despre impresionante comori dacice, despre blesteme și despre focuri vii ce ard deasupra acestor comori.

Chiar și între istorici există divergențe asupra originilor acestei monede antice. Prima teorie, dar și cea mai raspândită, este cea a istoricului Theodor Mommsen, celebru pentru vasta sa lucrare despre istoria Imperiului roman. Conform acestuia, kosonul este aur monetizat de către Marcus Iunius Brutus și folosit pentru a plăti soldații daci din armata sa.

O a doua teorie, care începe să se formeze în anii ’70 ai secolului trecut, este mult mai simplă și mai directă, considerând că aceste monede au fost bătute în Dacia, chiar de către regele Cotiso, al cărui nume apare pe ele. Această a doua teorie prinde contur datorită calității inferioare a monedelor, în comparație cu monedele principale ale vremii, existând posibilitatea ca ele să fie realizate în monetăriile autohtone.

De asemenea, studiile înaintează chiar ipoteza că regele Koson ar fi fost unul din cei care au conspirat împotriva lui Burebista şi care şi-au împărţit regatul dac după moartea acestuia.

Indicii rezultate din descoperirele arheologice

În mod tradițional un koson este un stater de aur sau argint, întâlnit în spațiul geografic dacic și doar atât. Lucru deosebit de ciudat, de altfel, deoarece dacii nu au bătut niciun fel de piese de aur sau argint și cu toate acestea monedele există în acest spațiu, fapt ce constituie o enigmă.

Aurul era chiar și în vremea dacilor un tezaur, iar autoritatea religioasă deținea monopol asupra lui, conform cercetărilor istorice. Era proprietatea zeilor și se depunea în temple. Iar aceste temple puteau oferi, în numele zeilor, aurul la dispoziția conducătorilor, dar cu titlu de “împrumut de la zei”.

Romanii au găsit cantități mari de aur în Dacia, dar nu integral. Găsirea acestor monede pierdute s-a facut în mai multe etape. Prima descoperire a avut loc în anul 1530, în Transilvania, mai precis în zona cetăților dacice din Munții Orăștiei. Ulterior, în secolul XIX au apărut informații despre kosoni și în alte părți ale țării, la Timișoara, Oradea, Sighișoara și chiar în nordul Olteniei. Aceste locuri reflectă circulația kosonilor, și cel mai probabil se leagă de incredibila goană după aur a anilor 1803-1805 din Munții Orăștiei.

După anul 1989, kosonii ajung o prezență constantă în spațiul media românesc și nu doar atât, dar fiecare apariție, fără excepție, reprezintă un caz de infracționalitate culturală și de patrimoniu. S-au scos din țară loturi mari de monede, ce au ajuns pe piața neagră a antichităților din Occident. În ultimii ani vedem o creștere a interesului față de kosoni a autorităților. O parte dintre ei au fost recuperați de acestea, iar loturi considerabile au fost cumpărate de Banca Națională sau de muzeele din România.

„Doar câteva monede ale lumii dețin o poveste atât de tumultoasă precum a kosonului dacic. Începând de la originea sa neclară, a misteriosului nume și a anchetei realizate de Interpol, această monedă antică este una cu adevărat specială, care merită atenție din partea patrioților români. Pentru toată lumea << Casa de Monede >> oferă gratuit replica modernă a acestei glorioase monede dacice, ca o comemorare a erei faimoase a regatului dacic.” – a declarat Libor Veselý, Director Casa de Monede

Replica modernă poate fi rezervată pe site-ul oficial www.kosoninterzis.ro sau telefonic, la numărul 021 9787. Cererile vor fi procesate în ordinea primirii, în limita stocului disponibil. Persoanele care comandă medalia vor avea de achitat doar costul de ambalare și expediere în valoare de 19,99 lei.

Garbo

Ultima actualizare: 18 Martie 2022 @ 08:03

• 
• 

Mai multe despre Garbo