Comunicat de presă
Realizat cu sprijinul partenerilor de la Reveal Marketing Research, studiul oferă o imagine documentată despre factorii care influențează calitatea vieții în cadrul familiei, analizată pe cinci dimensiuni: interacțiunile cu familia, creșterea copiilor (parenting), stare de bine fizică, stare de bine emoțională și sprijin pentru persoanele cu dizabilități.
“Ne bucurăm că am avut șansa să folosim pentru acest studiu Scala pentru calitatea vieții familiei, un instrument de analiză folosit la nivel mondial pentru măsurarea satisfacției cu privire la diferite aspecte și interacțiuni din interiorul familiei. Am observat că pe primele locuri, la diferență mică, avem aspectele ce țin de interacțiunea cu familia și lucrurile legate de parenting, educație și socializare. Pe locul 3 ca importanță și impact asupra calității vieții de familie avem starea de bine fizică, unde procentele de satisfacție scad ușor. Abia pe locul 4 la nivel de satisfacție avem starea de bine emoțională, unde stresul, percepția asupra ajutorului extern îi determină pe români să se declare mai puțin mulțumiți. Pe ultimul loc apare zona de sprijin a persoanelor cu dizabilități din familie, unde doar aproximativ jumătate dintre respondenți spun că sunt mulțumiți de aspectele evaluate”, declară Magda Vișoiu, reprezentant Reveal Marketing Research.
Câteva dintre concluziile studiului, privind aspecte precum analiza interacțiunilor cu membrii familiei, felul în care categorii diferite de vârstă se raportează la aceștia și la ideea de parenting și care sunt stările care influențează și determină relațiile familiale sunt redate mai jos:
- Aspectele cele mai importante care determină calitatea vieții de familie sunt: interacțiunea cu familia (75%), parenting-ul (73%) și starea de bine din punct de vedere fizic (73%). Pe lângă acestea, pentru respondenți contează într-o măsură mai mică o stare de bine din punct de vedere emoțional (67%) și sprijinul acordat persoanelor cu dizabilități (66%).
- Importanța factorilor familiali și a gradului de satisfacție declarat crește odată cu vârsta. Prin urmare, cei cu vârstele între 18-35 de ani se declară mai puțin mulțumiți de aspectele investigate față de grupele de vârstă peste 35 de ani.
- În privința interacțiunii cu familia, timpul petrecut împreună stârnește cele mai pozitive reacții pentru 76% dintre respondenți, în timp ce procentul cel mai mic este înregistrat de afirmația „Membrii familiei mele vorbesc deschis între ei”, cu doar 70%. Ruptura de comunicare și interacțiune este resimțita cel mai puternic de către tineri, unde acest procent ajunge la 51%. Se pare ca generația 35-44 ani și membrii seniori ai familiei, peste 55 de ani, reușesc să își alinieze valorile și atitudinile vizavi de viața în familie, nivelul lor de mulțumire fiind semnificativ mai ridicat pentru toate aspectele testate.
- Când vorbim de parenting, adică de lucruri ce țin de educație, socializare, grija față de nevoile membrilor familiei, observăm aceleași tipar de comportament pe toate categoriile de vârste. Daca analizăm ierarhia afirmațiilor, cele mai scăzute procente sunt legate de implicarea părinților pe zona de teme și activități școlare (69%), iar pe primul loc este transmiterea valorilor legate de felul în care se iau decizii (75%).
- În privința nivelului de satisfacție în ceea ce privește starea de bine fizică, primii doi factori, cu procent egal de 72%, sunt îngrijirile medicale și siguranța percepută, acasă, la serviciu, la școală, în comunitate.
- Pe locul 4 din 5 se află nivelul de satisfacție legat de starea de bine emoțională. Cele mai mari procente sunt în rândul adulților, între 35-45 de ani, care simt într-o mai mare măsură că primesc sprijin emoțional de la prieteni și cunoștințe, dar și ca și-au găsit soluții de gestionare a stresului.
- Pe ultimul loc se găsesc afirmațiile și calupul de aspecte legate de sprijinul pentru persoanele din familie ce suferă de anumite dizabilități. Pentru acestea, nivelul de satisfacție este undeva la jumătate pentru toate aspectele evaluate – sprijin pentru îndeplinirea obiectivelor, relațiile cu furnizorii de servicii care oferă sprijin acestor categorii de persoane sau sprijinul oferit membrilor cu dizabilități pentru a-și face prieteni.
“Pe măsură ce societatea evoluează și accesul la informație și tehnici de dezvoltare personală iau amploare, am considerat necesară o abordare în profunzime a acestui subiect care influențează foarte mult viitorul societății și, implicit, calitatea vieții noastre. CIPRA și-a propus, încă de la început, să fie o voce în ceea ce privește îmbunătățirea calității vieții românilor, prin acces la informații documentate și validate de experți. Astfel, cel mai recent studiu CIPRA dorește să arate cât de mulțumiți sunt românii de viața de familie, ce înseamnă parenting-ul în 2022 și, în special, cum modelează aceste elemente evoluția noastră ca societate, percepții și vieți”, a declarat Constantin Bratu, președintele CIPRA.
Realizat pe baza metodologiei CAWI (Chestionare autoaplicate online), studiul a vizat un eșantion reprezentativ de peste 1000 de respondenți din mediul urban și rural mare, femei și bărbați cu vârsta de peste 18 ani.
Rezultatele integrale ale studiului pe cele 5 teme principale cu impact asupra calității vieții sunt disponibile integral pe site-ul oficial CIPRA, secțiunea Studii.
Studiul a fost lansat pe 10 mai și în Parlamentul României, prin intermediul unei dezbateri publice în cadrul Comisiei pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați din Camera Deputaților. Tema a fost Familia Românească în 2022 și a evidențiat premisele, prioritățile și nevoile familiei de azi, având drept scop formarea și menținerea unei familii sănătoase în societatea noastră.
„Am considerat inițiativa CIPRA extrem de utilă pentru societatea românească și ne-am bucurat să prezentăm public acest subiect actual și de interes general, deoarece ultimele decenii au demonstrat că familia autohtonă a trecut prin multe schimbări datorate contextului economic și dinamicii sociale, și, nu în ultimul rând, dezvoltării tehnologice. Dezbaterea și-a propus identificare factorilor care stau la baza percepției vieții de familie, care sunt plusurile și minusurile în funcție de categoriile sociale și de vârstă din care face parte eșantionul reprezentativ și cum putem să ne implicăm activ acolo unde trebuie pentru a construi un mediu sănătos, cu valori actuale și utile pentru familia anului 2022 ”, a declarat Dan Tanasă, Președintele Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru bărbați și femei din cadrul Camerei Deputaților.
În susținerea demersului său de a oferi informații relevante și de calitate, CIPRA are alături un grup de experți în domenii relevante pentru misiunea aleasă, ce au rolul de a se implica activ în selecția și validarea informațiilor pe care CIPRA le va pune la dispoziția românilor pe www.cipra.ro.
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural