Nestlé aduce pe piața din România Resource - alimente recomandate pentru regimul dietetic al malnutriției la pacienții oncologici

Comunicat de presă

Malnutriția este o problemă majoră de sănătate în întreaga lume. În Europa, aproximativ 33 de milioane de oameni prezintă risc de malnutriție, adică 1 din 4 pacienții din spitale, 1 din 3 pacienți îngrijiți la domiciliu sau 1 din 3 vârstnici care trăiesc independent.

Cauzele malnutriției sunt diverse, de la aport inadecvat, reducerea absorbției la nivel intestinal sau boli acute sau cronice, însă în centrul problemei stă malnutriția asociată bolilor și/sau tratamentelor. Până la 80% dintre pacienții oncologici prezintă simptome gastrointestinale în timpul chimioterapiei. De asemenea, malnutriția este asociată cu o morbiditate crescută în bolile acute și cronice, cu o calitate mai slabă a vieții și cu creșterea utilizării resurselor din sistemul de sănătate publică.

Peste 50% dintre pacienții cu anumite tipuri de cancer sunt afectați de malnutriție, 50% prezintă scădere în greutate la diagnosticare și până la 45% suferă de pierdere severă în greutate (>10%) în timpul evoluției bolii. Tipurile de cancer cu cea mai mare prevalență a malnutriției sunt: ale tubului digestiv superior – 49,5%, cap și gât – 45,6%, plămâni – 40,2%, hematologie – 34,2%, ginecologice – 32%, colo-rectal – 31,2%, de sân – 18,3%[1]. 80% dintre pacienții cu cancer din sfera digestivă superioară au prezentat deja un anumit grad de scădere în greutate la diagnosticare^[2].

Un studiu realizat pe un număr de 4.500 pacienți a arătat că între 25% - 50% dintre pacienții spitalizați sunt malnutriți și alți 25% prezintă risc de malnutriție. Riscul de malnutriție este mai ridicat în rândul pacienților vârstnici. Costul asociat îngrijirii unui pacient malnutrit poate reprezenta până la 20% din costul total cu un pacient (aflat într-un centru de îngrijire permanentă).

În România sunt diagnosticați aproximativ 95.000 pacienții oncologici pe an3. Mulți dintre aceștia prezintă semne de subnutriție la momentul diagnosticării, ceea ce duce la reacții adverse sau mai severe la tratament. Spre exemplu, pe lângă stare de vomă, dureri de oase, pot să abia o scădere excesivă în greutate în urma citostaticelor. Malnutriția și pierderea în greutate duc la un răspuns redus la tratamentul oncologic și la scăderea calității vieții.

„În urma experienței mele, am observat că scăderea involuntară în greutate este problema legată de nutriție cel mai des întâlnită la pacientul oncologic și cel mai greu de rezolvat. Malnutriţia pacientului cu cancer nu este doar o scădere în greutate sub nivelul considerat normal de kilograme. Scăderea în greutate la pacientul cu cancer se combină cu scăderea masei musculare şi cu modificări metabolice ce pot fi influenţate de boală și de tratament și uneori poate să nu fie complet reversibilă. Pentru a vedea amploarea problemei la nivelul țării noastre, în 2021 am realizat un studiu, despre problemele pacientului oncologic din România, în care 1.040 de pacienți, din toate județele, au răspuns la un chestionar despre accesul la suport nutrițional pe perioada tratamentului. Astfel am putut observa că 79% dintre aceștia au avut probleme nutriționale și mai mult de jumătate au pierdut din greutate, fără voia lor.

Dacă vrem să avem cea mai bună abordare, atunci trebuie să intervenim pentru a preveni apariția problemei și să ajutăm pacientul, la care scăderea involuntară în greutate apare, să nu scadă pe perioada tratamentului mai mult de 5% din greutatea sa corporală totală. De aceea, pacientul oncologic trebuie să primească consiliere nutrițională pentru a-și atinge necesarul caloric și proteic și, atunci când este necesar, trebuie să fie ghidat și spre corecta alegerea alimentelor dietetice lichide speciale cu aport caloric și proteic crescut și ușor de înghițit sau mai departe, spre nutriție enterală sau parenterală”, declară Dr. Irina Mateieș, medic primar medicină de familie și nutriționist-dietetician cu o experiență de peste 8 ani în nutriția pacientului oncologic.

Pentru acești pacienți, o soluție eficientă și non-invazivă în gestionarea malnutriției poate fi reprezentată de suplimentele orale nutriționale. În acest sens, gama Resource, lansată de Divizia Nestlé Health Science, constituie o dietă polimerică, nutrițională completă pentru regimul dietetic al malnutriţiei la pacienții oncologici. Această gamă poate fi folosită ca unică sursă de nutriție sau ca și supliment. Beneficiile suplimentelor orale nutriționale sunt îmbunătățirea calității vieții, a activității și a independenței în special la pacienții vârstnici malnutriți, precum și reducerea cu 56% a complicațiilor și cu 24% a ratei mortalității.1

Această gamă are o serie de beneficii pentru pacienții oncologici: o nutriție adecvată stării de sănătate, ca unică sursă de nutriție sau înlocuirea unei mese, având un aport adecvat de vitamine, minerale și alți nutrienți ca de exemplu: vitaminele A, C, E, Seleniu, Zinc, acizi grași polinesaturați și neconținând gluten. În prezent, în România se pot găsi 3 sortimente ale gamei Resource: Resource 2.0 (arome: vanilie, ananas-mango, caise), Resource Protein (căpșune, cacao) și Resource 2.0 cu fibre (cafea).

Resource 2.0 este o băutură gata preparată, hipercalorică ce nu necesită preparare și care este disponibilă în format de 200 ml cu trei variante de arome (vanilie, ananas -mango, caise). Resource Protein este o dietă lichidă completă, cu aport sporit de proteine, conținut mediu de calorii și două arome (cacao și căpșune), și este indicată pacienților cu malnutriție cu necesar ridicat de proteine. Iar Resource 2.0 +Fibre este o dietă lichidă completă – hipercalorică, cu aport sporit de proteine, îmbogățită cu fibre și este indicată pacienților malnutriți care au nevoie de suplimentare a aportului de fibre.

Garbo

Ultima actualizare: 13 Decembrie 2022 @ 02:12

• 
• 

Mai multe despre Garbo