Psiholog: 3 motive pentru care ramanem in 'captivitate'

Crestem si incepem sa invatam ca “trebuie” sa multumim pe cineva, sa corespundem, sa ne incadram, sa ne conformam pentru a fi acceptati, iubiti, bucurosi de viata. Pentru ca tot ceea ce ne dorim este afectiune si siguranta, suntem dispusi sa renuntam la noi insine, intr-un mod mai mult sau mai putin constient, si sa devenim ceea ce vor altii doar pentru a dispune de cele doua resurse.

In opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, o accentuare a controlului asupra vietii noastre, aspect care coincide cu renuntarea la sinele nostru, nu ne poate aduce decat suferinta, deoarece afectiunea si siguranta sunt deja resurse care fac parte din viata noastra.

“Credem ca afectiunea si siguranta sunt resurse exterioare, dar ele fac parte din cel mai ascuns si intim loc ale fiintei noastre. Paradoxal, crezand ca daca renuntam la controlul asupra sinelui nostru doar pentru a deveni ceea ce doresc altii sa devenim, vom renunta si la afectiune si siguranta. Gresit! De ce? Pentru ca aceste doua resurse fac parte din sinele nostru inca de cand suntem in pantecul mamei. Asa-zisa libertate de care credem ca ne vom bucura daca ne mulam personalitatea conform dorintelor celorlalti este, in fapt, cea mai elaborata forma de captivitate in care avem nenorocul de a intra”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.

Specialistul afirma ca putem analiza ca exemplu deja utilizat ca studiu de reactie psiho-emotionala de catre multi psihologi si traineri, un obicei intalnit in junglele din Africa: “pentru a captura maimutele din Africa rapid si in siguranta, cu scopul de a fi duse la gradinile zoologice, oamenii folosesc niste vase lungi, cu gatul ingust si destul de grele in care pun o mana de nuci sau fructe.

Vasul este lasat pe jos in jungla, iar maimuta, atrasa de mirosul fructelor si al nucilor, vine la el, baga mana in vas, apuca hrana si strange mana pe ea. Maimuta are de ales, sa dea drumul mainii de pe fructe si sa fie libera, sau sa insiste sa ia ce este in vas. Si alege sa vrea fructele cu orice pret! Vasul respectiv are deschiderea suficienta pentru a strecura mana, dar prea mica pentru a a strecura pumnul, in plus este si greu si nu poate fi transportat departe, astfel incat maimuta este prinsa. Acelasi comportament a fost descoperit si la oameni, care tin atat de mult la unele credinte sau obisnuinte daunatoare, incat sunt dispusi sa renunte la libertate si fericire in detrimentul controlului.

Diferenta intre oameni si maimute este ca noua nu ne pune nimeni o capcana reala, ci alegem sa ne construim singuri propriile capcane interioare prin modul nostru de gandire. Cum? Prin reptarea pana la obsesie a urmatoarelor clisee: ”nu pot face acest lucru pentru ca ...” , ”nu schimb acest aspect pentru ca ...”, ” nu accept alte pareri pentru ca ...”, etc. Alegem de fapt sa ramanem cu ”pumnul strans” pe ”fructele” din capcana mintii noastre, in timp ce ”jungla” este plina de resurse si ne putem bucura de viata fiind liberi”, considera psihologul Laura Maria Cojocaru.

In opinia sa, nevoia de control apare din cauza a trei lucruri esentiale:

1. Din frica. Oamenii experimenteaza totul felul de temeri in decursul vietii, dar dintre cele mai frecvente numaram: frica de a pierde, frica de a nu corespunde, frica de a nu se considera suficient de bun, capabil, inteligent, frumos, frica de a pierde simpatia, afectiunea, siguranta sau frica de suferinta. Frica este un proces natural, care izvoraste din instinctul nostru de supravietuire, deci are rolul de a ne proteja, insa daca acest instinct este activat constant, chiar si atunci cand nu exista un pericol real, el poate deveni daunator pentru noi.

2. Din nevoia de a intelege lucrurile. Cateodata suntem atat de obsedati de a intelege orice se intampla in jurul nostru, incat ne pierdem timpul si energiile in directii mult prea solicitante pentru noi. Rationalizam atat de mult detalii nesemnificative, incat renuntam practic la controlul asupra sinelui. Exista lucruri care se rationalizeaza si lucruri care se simt, iar noi avem tendinta de a face confuzii majore intre a simti pur si simplu si a rationaliza acel sentiment.

3. Dintr-un model parental defectuos. Daca am avut, in familie, un parinte care avea o tendinta exagerata de control, atunci vom dezvolta si noi aceasta tendinta, pe care o vom transmite mai departe si copiilor nostri. Acest cerc vicios poate fi intrerupt cu ajutorul unui psiholog sau al unui specialist in programare neuro-lingvistica de exemplu, prin aplicarea unei serii de tehnici terapeutice menite schimbarii si detasarii de aceasta tendinta.

“Avem senzatia iluzorie ca, daca tinem sub control modul in care aratam, ne prezentam, jucam niste roluri fata de ceilalti, vom putea pastra totul intact in vietiile noastre. Din contra! Cu cat ne agatam mai mult de aceste aspecte, cu atat devenim captivi siguri in capcana propriilor rationamente sau a friciilor noastre. Pe de alta parte, cu cat renuntam la a controla aspectele vietii noastre, cu atat ne ramane mai mult timp, mai multa energie si mai multa atentie pentru a ne bucura pur si simplu de viata. Deci, tocmai atunci cand renuntam la control, putem trai un control real si benefic asupra vietii noastre”, conchide psihologul si trainerul NLP Laura Maria Cojocaru.

Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Asociatiei ”Generatia Iubire”, este psihoterapeut si trainer in programare neouro-lingvistica. A studiat natura mintii umane urmand 6 formari profesionale cu abordari diferite - psihoterapie integrativa, hipnoza clinica, relaxare si psihoterapie ericksoniana, psihoterapie de cuplu si familie, psihologie clinica, neuro-programare lingvistica si terapii florale Bach. De peste 7 ani ghideaza oamenii, atat in sedinte individuale, cat si de grup, si organizeaza cursuri si traininguri in Romania, cu scopul de a-i face pe oameni sa-si acceseze si utilizeze la potential maxim resursele interioare.

Foto: Pexels

Garbo

Ultima actualizare: 13 Martie 2017 @ 04:03

• 
• 

Mai multe despre Garbo