30 Octombrie 2017 publicat în Psihologie 56 share-uri

IN ACEST ARTICOL:
Aratatul cu degetul (blamarea) este o epidemie psihologica. Ne este mult mai usor sa facem o lista cu greselile celuilalt decat sa recunoastem sau ne ocupam de un defect al nostru.

Daca noi am constientiza orice gest, atitudine fata de cei pe care ii blamam uneori, daca am constientiza ca de fapt nu este o forma de a-ti exercita puterea fata de celalalt, ci este doar o forma de a ne apara de fricile noastre, ne-am da seama ca blamarea nu este decat un gest inutil. intr-o lume ideala, in care am vedea aceste realitati cu ochii limpezi, ne-am da seama ca fiecare are dreptul sa-si traiasca viata in liniste, iar nimeni nu are dreptul de a-i face viata amara celuilalt.

Chiar daca noi nu ne dam seama, „picatura” de blamare pe care o primeste de la noi, inmultita cu “picaturile” de la altii vor ingreuna atat de mult psihicul acelei persoane, incat la un moment dat va claca. Reversul medaliei este ca, din dorinta de a-si proteja egoul, persoanele care obisnuiesc sa blameze, in timp, vor pierde totul: prietenia, simpatia, iubirea celor din jur”, mentioneaza psihologul Lenke Iuhos.

Foto homepage: volkovslava /Shutterstock


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri