Atacul de panică este agravarea unei stări anxioase sau a unei stări depresive. Acestea pot avea la bază o situație stresantă, un conflict sau o traumă, explică psihoterapeutul Constantin Cornea de la Clinica Psievolution.
Manifestarea atacului de panică începe printr-un acces brusc de frică, teamă, senzație de gol în stomac, accese de vomă, tulburări cardiace, frica de a nu suferi un atac de cord iminent, sau a unui accident cerebral.
O dată instalat, atacul de panică, poate deveni ciclic, repetitiv. Deasemenea persoana în cauză poate dezvolta o “anxietate aticipatorie”, adică teama că atacul se va repeta și frica că nu va putea face față sau chiar că în urma atacului va surveni decesul.
Foto: Shutterstock/ Foto: Shutterstock/ bruniewska
Ce declanșează atacul de panică?
Eementele ce trebuiesc urmărite, se încadrează în câteva grupe după cum urmează:
1. Din perspectiva psihologică, putem vorbi de următoarele evenimente declanșatoare:
• Conflictele maritale/familiale. Divorțul, înșelatul.
• Conflictele de la job, demisia, șomajul, suprasarcina profesională.
• Conflictele cu prietenii, colegii sau necunoscuții.
• O veste tragică: decesul cuiva drag, un accident, o confruntare.
• O problemă de sănătate personală sau a cuiva drag.
• Un accident sau o ceartă puternică.
• Anxietate, șoc post-traumatic, tulburare obsesiv-compulsivă.
• Un nivel mare de stres pe timp îndelungat.
• O naștere cu sau fără probleme.
• Depresia.
2. Atacul de panică - din punctul de vedere al substanțelor consumate:
• Ingestia unei cantități mari de alcool. Sau consumul de alcool pe perioade lungi de timp.
• Fumatul excesiv.
• Folosirea anumitor medicamente sau întreruperea bruscă a medicației.
• Drogurile.
Foto homepage: Shutterstock/ Ipatov
Citește mai departe >>>
De ce ajung femeile din România la psiholog. ”Trăim într-o cultură în care femeia e învățată să pună nevoile celorlalți înainte”
Metroul bucureștean scurtează drumul spre prevenția cancerelor asociate infecției cu HPV
“Love Fair”, târgul caritabil care schimbă soarta animalelor fără stăpân
Țările din Europa în care se fac cele mai multe transplanturi de celule stem. Pe ce loc e România?