Psihologii folosesc termenul de distorsiune cognitivă pentru a descrie moduri de gândire și credințe iraționale care distorsionează modul cum o persoană percepe realitatea, de obicei în moduri negative. Distorsiunile cognitive sunt comune, dar dacă nu ai știința, îți poate fi dificil să le identifici.
Multe dintre aceste procese de distorsionare ale realității se produc la nivel inconștient. Sunt obiceiuri pe care nu realizam că le avem și nici nu conștientizăm că e în puterea noastră să le schimbăm. Mulți oameni devin adulți crezând că lucrurile sunt pur și simplu așa.
Distorsiunile cognitive ne pot afecta în mod serios viața și relațiile cu ceilalți, întreținând stări depresive și anxietate. Dacă le lăsăm neadresate, aceste pattern-uri automate de a gândi ne afectează gândirea logică și interferează în capacitatea noastră de a lua decizii.
Este foarte util pentru sănătatea noastră mentală și emoționala să avem uneltele de a recunoaște distorsiunile cognitive și de a încerca să ne rescriem modul de a gândi și acționa.
"Distorsiunile cognitive sunt simple modalități prin care mintea noastră ne convinge de ceva ce nu este adevărat. Aceste gânduri false (neadevărate, inexacte) sunt de obicei folosite ca să întărească gândirea negativă sau emoțiile, spunându-ne lucruri care sună rațional și adevărat, dar în realitate ne servesc doar la a ne proteja de sentimentele negative față de noi înșine. - Alina Baciu, psiholog.
Circumstanțele în care ne aflăm nu ne definesc. Indiferent de ceea ce se întâmplă în viață, avem mereu puterea de a ne schimba atitudinea.
Care este diferența între o persoană care rămâne pozitivă în ciuda unor evenimente negative și o persoană care rămâne întristată și supărată pe tot parcursul zilei? Răspunsul se află în pattern-urile de gândire pe care le-am înmagazinat de-a lungul timpului, unele dintre acestea fiind moduri prin care creierul distorsionează realitatea.
19 DISTORSIUNI COGNITIVE
1. Distorsiune cognitivă - Gândirea în Alb și Negru
Acest tip de gândire dihotomic ne face să vedem totul din jurul nostru în termeni de fie bun sau rău, corect sau incorect, totul său nimic. Gândirea în alb și negru nu reușește să recunoască că există aproape mereu și nuanțe de gri între alb și negru. Atunci când vede doar două posibilități sau fațete, o persoană ignoră alte posibilități rezonabile.
2. Personalizarea
Când gândește așa, un individ tinde să ia lucrurile foarte personal. Această persoană crede că acțiuni ale altor persoane sunt un rezultat direct al comportamentului său. O astfel de gândire o determină pe persoana în cauză să se învinovățească pentru circumstanțe externe care sunt de fapt în afara controlului sau responsabilității sale.
Foto: Shutterstock
3. Distorsiune cognitivă - Afirmațiile Trebuie
Gândurile care includ “trebuie”, “este neapărat”, “ar trebui” au de cele mai multe ori legătură cu o distorsiune cognitivă.
De exemplu: “Ar fi trebuit să ajung la întâlnire mai devreme.” sau “Trebuie să slăbesc ca să fiu mai atractivă.” Acest tip de gândire poate să includă sentimente de vină și rușine. Afirmațiile trebuie sunt de asemenea comune atunci când ne referim la alte persoane din viețile noastre. Aceste gânduri arată cam așa: “Trebuia să mă sune mai devreme.” sau “Ar trebui să îmi mulțumească pentru tot ajutorul pe care i l-am dat.”
Astfel de gânduri duc către frustrare, furie, amărăciune atunci când ceilalți sfârșesc prin a nu îndeplini așteptări nerealiste. Oricât de tare ne-am dori uneori, nu putem să controlăm comportamentul altei persoane, așa încât a ne gândi ce ar trebui să facă ceilalți nu este un demers sănătos.
4. Gândirea catastrofică
Acest tip de gândire face să ni se pară că orice întâmplare neplăcută poate avea cel mai rău deznodământ cu putință. O persoană cu acest tip de gândire poate să pice un examen și să se gândească că a pierdut deja întregul curs. O astfel de persoană poate să nici să nu fi susținut examenul și să creadă că îl va pică. Acest tip de gândire ne face să asumăm cel mai negru scenariu cu putință.
5. Amplificarea și Minimalizarea
Aceasta distorsiune cognitivă face ca lucrurile să devină exagerate și supra-proporționate sau sunt în mod nerealist minimalizate.
De exemplu, ai de ținut un discurs la o nuntă. Pentru că ai emoții, inițial ai mici ezitări, dar apoi te recalibrezi și reușești să vorbești foarte frumos și la sfârșit, toată lumea te felicită. În loc să apreciezi felicitările, te plângi despre felul cum ai ruinat toată ceremonia din cauza unei mici bâlbâieli. Acest lucru înseamnă că amplifici părțile negative și minimalizezi reușitele tale.
Foto homepage: Shutterstock/ pathdoc
Citește mai departe >>>
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural
Prof. Dr. Ruxandra Sinescu lansează programul RenYOU Aesthetics: consultații gratuite pentru proceduri chirurgicale non-estetice