Jurnalul unei amante, povestit unui psiholog

Omul are nevoie de o poveste pentru a invata sa isi traiasca viata… Psiholog Constantin Cornea

“ – Stiu ca suna urat, dar da, sunt amanta unui barbat casatorit! Am crezut mult timp ca se va desparti si isi va construi o familie alaturi de mine. Insa, de o lunga perioada, m-am lamurit ca nu mai am nici o sansa.

In toata aceasta perioada, am trecut prin toate starile posibile. De la speranta avuta la inceputul relatiei, la dorinta de razbunare si depresie atunci cand m-am hotarat sa vin la psiholog. Toate prietenele il vedeau doar pe el vinovat. Ma sfatuiau in toate modurile cum sa il fac sa divorteze.

Unele se gandeau sa ii satisfac cele mai nebune dorinte sexuale, pentru ca, asa credeau ele, barbatii insala pentru ca nu se simt satisfacuti acasa. Am inteles de la tine ca lucrurile nu stau nici pe departe asa. De altfel, revazand trecutul meu amoros, am inteles ca i-am oferit tot ce m-am priceput. L-am intrebat ce ii place, cum ii place, si am pus in practica. Sperand la fiecare noua dorinta de-a lui, sa fie ultima, cea care il va face sa se decida. Acum, mi-e scarba sa ma gandesc la cate am fost dispusa sa fac pentru a-l avea. Mult prea multe… (Foto int: By javitrapero.com /Shutterstock)

Altele se gandeau sa ii fac un copil. Asta il va face sa faca marele pas, spuneau ele, pentru ca nu isi va putea renega copilul. Te-am intrebat si pe tine ce parere ai. Mi-ai zambit si m-ai intrebat daca sunt pregatita sa devin mama. Cu sau fara el. Si mi-am dat seama ca, nu sunt pregatita. M-ai intrebat daca sunt multumita de viata mea, independent de el. Daca am cariera pe care mi-am dorit-o, daca m-am distrat atat cat mi-as dori sau daca viata mea este indeajuns de frumoasa pentru a aduce un copil in ea. Grele intrebari. Sincer, cand o prietena imi spunea sa-i fac un copil nemernicului, ma gandeam doar la el si la ce beneficiu voi avea eu. Nici pe departe la copil. Cu atat mai putin la cat de multumita sunt de viata mea. La acest capitol sunt sigura ca vor fi multe femei care ma vor judeca. Dar daca ar fi sincere cu ele, cred ca judecata lor nu ar mai fi atat de aspra.

Cand am venit la tine, eram in depresie. Noroc ca am citit pe net starile ce descriu aceasta boala si nu m-am dus, ca de obicei, la prietenele mele pentru a ma sfatui cu ele. Oricum, toate sfaturile lor, nu mi-au fost de nici un folos… Stiu ca nu a fost vina lor. Ele doar au incercat sa ma ajute. Insa, vorbind cu tine, am vazut care este diferenta intre a fi sfatuita de o prietena si a discuta cu un psiholog.

Am reusit destul de repede sa nu il mai urasc, sa nu imi mai pun intrabari legate de modul in care l-as puta face sa divorteze, sa ies din depresie pentru a putea incepe sa-mi reconstruisc propria viata.

---

---