Dacă vrei să ai o relație, e timpul să îți vindeci COPILUL INTERIOR rănit!

Și, mai ales, îți dictează de cine să te îndrăgostești și cât să mai stai într-o relație, oricât de rău ți-ar face, sau dacă să intri într-o relație.

Mulți am fost în astfel de situații și a trebuit să vedem și să acceptăm: copilul care am fost odată nu a dispărut niciodată, el este acolo, în interiorul nostru și îl purtăm cu noi în relațiile noastre romantice.

Dacă îl ascultăm în momentele lui de tristețe, copilul nostru interior are să ne spună multe. De cele mai multe ori, vrea să ne spună că este speriat DE IUBIRE.

Chiar dacă nu realizezi, copilul pe care îl porți în tine îți dictează majoritatea deciziilor pe care le iei, majoritatea crizelor pe care le faci, atacurilor de panică care te cuprind, sau nevoia disperată de dragoste. Copilul interior rănit își face apariția în relațiile de cuplu mai ales, pentru că acestea reproduc scenariul trăit și mai demult, în familie. Oamenii nu realizează însă că se întâmplă acest lucru, fiindcă aaceastă parte din noi acționează din umbră.

Dacă copilul tău interior deține o memorie emoțională că a fost abandonat de mama sau de tata, descurajat, sau invizibil ca individualitate pentru părinții săi, cum crezi că va reacționa atunci când se va simți respins, înșelat sau abandonat de oameni pe care îi iubește și mai târziu, când se presupune că ai fi o persoană adultă? Cum crezi că reacționează această parte rănită din tine în relațiile de cuplu?

Foto: Cristina Conti/ Shutterstock

Cum să vindeci copilul interior rănit - Trebuie să ne devenim noi înșine părinți

Iar noi devenim cu adevărat adulți abia atunci când avem grijă de acest copil din noi, ca și cum am fi noi înșine părinții de care a avut nevoie atunci când eram mici. Peste tot ni se spune să învățăm să ne iubim pe noi înșine, dar nu ni se spune cum. Aceasta este calea. Când te uiți la tine în oglindă, când îți amintești ce ai realizat sau nu, uită-te la tine recunoscând că în sufletul tău este și un copil interior care nu mai are nevoie de aceleași mesaje reductive și limitative pe care le-a auzit toată viața! Asta înseamnă să ai grijă de tine. Să te asculți, să te tratezi cu blândețe și încurajare. Și nu este aceasta atitudinea unui părinte ideal?

Pentru unele persoane, acest concept de auto separare mentală pare dificil de cuprins sau înțeles, pentru că aceste persoane își percep identitatea precum un monolit. Cum adică în mine e încă un copil? Și cum adică să fiu tot eu părinte pentru acest copil?

De fapt, în noi înșine sălășuiesc mai multe aspecte, mai multe părticele care compun modul nostru de a fi și de a acționa în diverse situații de viață. Toate sunt acolo ascunse în sufletul nostru: și persoana puternică care a reușit să se descurce într-o situație grea sau a luat un examen, care a fost cu bunicul la spital, dar și persoana care se simte uneori deznădăjduită, triggeruită de ceva ce cineva drag a făcut . Copilul care am fost odată este incredibil de influent în viețile noastre, atunci când nu suntem conștienți de asta. Fericirea sau nefericirea acestui copil care am fost odată, rămas în noi și încrederea pe care o are sau nu, în el însuși, dictează cam toate deciziile importante pe care le luăm pe tot parcursul vieții.

Iar cea mai mare influență a sa, dar și cât de prezent este încă, o putem vedea manifestându-se în relații, cu precădere cele de cuplu.

Având în vedere nivelul colectiv de evoluție, cel mai probabil, mulți dintre noi avem în interior experiențe ale copilăriei adverse, când nu am fost îngrijiți corespunzător din punct de vedere emoțional. Toate aceste experiențe emoționale sunt stocate la nivel energetic în noi, împreună cu alte momente de altfel frumoase pe care le-am trăit în lumea copilăriei, ca starea de joacă și creativitate. S-a întâmplat chiar, să creștem în familii unde însă manifestarea naturală a copilăriei - această nevoie de joacă și imaginație să fi fost reprimată și cu cât am fost ascultați și validați mai puțin, cu cât emoțiile noastre au fost mai invizibile sau condiționate, cu atât mai mult micuța ființă din noi este și acum mai speriată, dezorientată.

Vom explica mai departe cum aceste probleme ies la iveală mai cu seamă în relațiile romantice pe care le avem ca adulți.

Maturizarea: Ajută copilul din tine!

Când copilul interior este rănit, nu putem avea relații sănătoase.

Da, suntem adulți, dar nu am devenit cu adevărat maturi, indiferent de vârsta fizică pe care o avem.

La vârsta adultă, relațiile apropiate disfuncționale sunt precum o școală care, iar dacă știm să îi ascultăm lecțiile, ne scote la iveală frica pe care am simțit-o, invizibilitatea sau nevoile emoționale nesatisfăcute. Practic, în acest cadru repeți istoria din trecut, cu alte persoane, care nu sunt părinții tăi, dar care par să se comporte la fel. Dar de data aceasta, e timpul să înveți lecții importante despre ceea ce înseamnă să devii un om matur, ajutând copilul din tine!

Altfel, suntem sortiți acestui ciclu al lecțiilor de viață care se tot repetă până reușim să le învățăm. Sunt lecții despre iubire și relații.

În primul rând, având o experiență limitată unică, o singură perspectivă asupra iubirii, cu mintea lui de copil, această parte a sufletului, nici măcar nu știe să recunoască o relație sănătoasă. Dacă nu i-au fost ascultate nevoile emoționale și nu s-a simțit important în ochii cuiva pe care iubea enorm și pe care venera, nu va ști să recunoască o altă persoană care să îi recunoască și satisfacă aceste nevoi. Și pe măsură ce ființa întreagă înaintează prin viață, nevoia neîmplinită e și mai acută.

Astfel, în relații disfuncționale, acea parte din sufletul nostru pe care am convenit să o recunoaștem ca fiind Copilul nostru interior și partea din noi care ne mână în dinamica sentimentelor și emoțiilor, acționează din nevoie și nu din iubire dezinteresată.

În astfel de relații suntem răniți ușor fiindcă trăim situații similare care ne-au mai rănit și în trecut. Copilul interior îndurerat reacționează la orice formă de amenințare sau respingere și ne poartă pe noi și pe ceilalți într-un tăvălug emoțional. De aceea pentru unii dintre noi relațiile amoroase sunt atât de dureroase. Este ca și când ai trata răni adânci cu sare. Ne îndrăgostim de oameni care au la rândul lor copii interiori în suferință, oameni imaturi care nu ne pot trata cu pansamentele de care avem cu adevărat nevoie.

Când punem disperare, conștient sau inconștient în viața noastră adultă, nu putem de fapt să atinge dorințele noastre profunde, iar dramele par să ne urmărească la tot pasul. Ne maturizăm atunci când vindecăm copilul nostru interior și îl ajutăm să zâmbească din nou.

Maturizarea înseamnă vindecare.

Maturizarea înseamnă să învățăm să avem grijă de noi în sfârșit, având grijă de copilul din noi.

Maturizarea înseamnă să ne întoarcem către noi înșine și să învățăm ce înseamnă să ne ascultăm și validăm emoțiile.

Când ne maturizăm, devenim capabili să avem relații sănătoase pentru că vom ști cum să ne comportăm în situații stresante nu doar cu noi înșine, ci și cu cei din jur.

Când ne maturizăm, nu mai punem sare pe răni emoționale, ci pansamente.

Ne pansăm pe noi înșine și pe cei pe care îi iubim.

Când ne maturizăm, copilul din noi uită de lacrimi și învață să râdă, învață să aibă încredere mai tare în viață, pentru ca a învățat cum să se protejeze, ce are nevoie și cum să ceară.

Dar mai ales, la cine să caute...

Gata, el nu va mai spune: "Mă voi apăra ca să nu mi simt nimic, îmi voi construi un scut împotriva suferinței. A iubi pe cineva înseamnă numai suferință și a fi abandonat, respins. A iubi înseamnă durere." El va spune: "Când iubesc, mă simt în siguranță și nu am nevoie să implor iubire, sau să mă apăr."

De aceea, dacă ne dorim relații de iubire frumoase, trebuie să vindecăm pe copilul nostru interior demult, rănit. Trebuie să învățăm cum se simte la nivel emoțional iubirea și grija.

Când această parte din tine a învățat ce e iubirea, va fi capabilă să spună NU în relații toxice și nici nu te va mai purta în reacții emoționale sfâșietoare.

Aceasta este maturizarea.

Foto homepage: natalia_maroz/ Shutterstock

Garbo

Ultima actualizare: 11 Septembrie 2019 @ 05:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo