Frica, teroarea, panica sunt mai prezente ca niciodată mai ales acum când acest virus se răspândește atât de rapid. Ne temem de ceea ce ne rezervă ziua de mâine, iar informația negativă contribuie enorm la frica resimțită și îngreunează momentele prin care trecem.
În aceste momente întrebările legate de ceea ce va urma sunt pe buzele tuturor astfel că mulți dintre noi trăim frica de necunoscut la o intensitate mai mare ca de obicei. În opinia psihoterapeutului Andreea Bob, faptul că oamenii de știința nu au date prea multe despre acest virus că nu pot să facă previziuni concrete documentate științific, că nu există încă un tratament care să prevină răspândirea acestui virus augmentează incertitudinea, iar în relație directă cu teama de necunoscut este nevoia de certitudine și nevoia de siguranță.
“Dar ce înseamnă siguranța de fapt? Este certitudinea o certitudine? Ne luăm de obicei multe măsuri de siguranță cu scopul de a ne asigura liniștea și confortul; dar, puțini poate se întreabă cât din ceea ce reprezintă siguranța pentru mine, e chiar sigur pe termen lung? Ce e siguranța de fapt? Ce înseamnă certitudinea? Urmăm aceleași trasee, ne urmăm rutinele pentru că asta ne ajută să ne vizualizam un viitor sigur. Atunci când simțim siguranță, credem că ne prezicem viitorul... Dar viitorul este incert prin însăși faptul că este un necunoscut. Viitorul devine concret atunci când ajungem să îl trăim în prezent iar atunci nu mai este viitor. Viitorul este prin însăși natura lui imprevizibil. Asta trăim zi de zi. Trăim cu o doză mare de imprevizibil. Uneori, se întâmplă ca acest imprevizibil să își arate evidența mai puternic, dar asta nu înseamnă că incertitudinea nu e acolo în fiecare zi. Să nu uităm că ne este greu iar uneori aproape imposibil să avem control asupra multor lucruri din jurul nostru: comportamentul celorlalți, vremea, accidentele, guvernul...etc.”, explică psihoterapeutul Andreea Bob.
Îngrijorările excesive
Mai mult decât atât, specialistul afirmă că unii dintre noi pot să accepte mai ușor această lipsă a imprevizibilului, deși asta nu înseamnă lipsa îngrijorării, pe când alții transformă aceste griji într-un vârtej, catasrofizând, ajungând să aibă o intoleranță mare la incertitudine.
“Cei care se îngrijorează mai mult, transformă orice gând într-o întrebare de genul ”dar dacă?”, iar acest gen de întrebare te duce mult mai ușor la observarea aspectelor negative ale unei situații. Dacă suntem intoleranți la incertitudine vom interpreta greșit sau parțial anumite evenimente care oricum au o tentă tristă sau chiar negativă iar tendința va fi de a supraestima riscurile consecințelor rezultate dintr-o anumită situație”, afirmă psihoterapeutul.
Căutăm siguranța sau creștem toleranța la incertitudine?
Psihoterapeutul este de părere că, din păcate, căutarea certitudinii este zadarnică, întrucât incertitudinea face parte din viață. Din moment ce este imposibil să fim 100% siguri de orice, căutarea certitudinilor ne va duce la îngrijorare, la anxietate generalizată și/sau panică.
„De exemplu, dacă te-ai hotărât să faci o investiție financiară pentru a-ți spori nivelul de confort, verificând săptămânal fluctuațiile prețurilor acțiunilor pentru a te asigura că nu ai pierdut bani, nu garantează că nu vei mai întâmpina greutăți financiare. În mod similar, este o idee bună să ne facem controale medicale periodice, dar vizitarea mai frecventă a medicului în încercarea detectării vreunei probleme viitoare nu garantează că vei fi sănătos toată viața. Adevărul este că o varietate de factori dincolo de toate eforturile pe care le depunem pentru a simți că suntem în control, pot influența cursul evenimentelor. Pe scurt, încercarea de a crește certitudinea scade toleranța la incertitudine și nu face decât să crească îngrijorarea. Pe când, creșterea toleranței la incertitudine ajută la scăderea îngrijorărilor”, declară psihoterapeutul Andreea Bob.
Cum se manifestă intoleranța la incertitudine?
Intoleranța la incertitudine vine cu o serie de comportamente care pentru moment ne liniștesc anxietatea. Tu în care dintre aceste comportamente te regăsești?
- Evitarea anumitor activități care ne fac anxioși. De exemplu, evităm să citim informațiile legate de pandemie chiar și pe cele de pe canalele oficiale.
- La polul opus este verificarea obsesivă a informațiilor de pe internet în speranța că veștile vor fi mai bune
- Consultarea astrologilor sau a prezicătorilor pentru a ne liniști teama de necunoscut
- Te liniștești cu un optimism exagerat (totul va fi bine...)
- Găsirea anumitor scuze cu scopul de a evita să faci anumite activități
- Amânarea anumitor activități
- Dorința de a face totul doar tu pentru că îți este teamă că nimeni altcineva nu ar putea să fie la fel de atent ca tine
- Reconsideri anumite decizii pe motiv că nu ești sigură că sunt cele mai potrivite decizii
Psihoterapeutul Andreea Bob ne invităm să răspundem la întrebările de mai jos, să observăm și să înțelegem dezavantajele și problemele care apar atunci când simțim că există riscul de a pierde controlul asupra unei situații.
- Ce înseamnă pentru mine ceea ce se întâmplă acum?
- Este posibil să am doar certitudini în viață?
- Care sunt avantajele de a avea control sau certitudini? Dar dezavantajele?
- Ai tendința să prezici lucruri negative doar pentru că sunt impredictibile?
- Cât de probabil este că lucrurile pe care le prezici să se întâmple? Este posibil să trăiești cu riscul că ceva negativ se poate întâmpla chiar dacă această probabilitate este deseori mică?
Citește continuarea pe pagina următoare >>>
Campania #GrijădePlămâni continuă (Timișoara): Spirometrii gratuite în tramvaiul dedicat sănătății plămânilor, pe liniile 8 și 9
5 din 10 români sunt irascibili sau au probleme de concentrare din cauza lipsei de somn
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate