„Conceptul de anxietate se află în centrul teoretizării psihanalitice. Considerată a fi un agent de inhibiție a Eului și un factor motivator al creării de apărări, anxietatea a fost meticulos studiată și catalogată. (...) Cu toate acestea, rar se întâmplă ca pacienții noștri să folosească acest termen. Vorbesc, în schimb, despre frică. Unul ne imploră să îl vindecăm de frica de câini. Altul prezintă frica de singurătate ca raționament din spatele rămânerii într-o căsnicie nefericită. Un altul evită orice activitate sportivă pe baza unei frici de vătămare corporală. Iar un al patrulea trăiește într-o negare absolută a trecerii timpului, pentru a evita confruntarea cu frica sa de moarte. Lista ar putea continua, dar cred că ideea principală s-a înțeles. Anxietatea este un construct teoretic separat de experiență. Ceea ce simt pacienții noștri este frică. Adevărul este, așa cum va demonstra această colecție de eseuri, că aceste două concepte – anxietatea și frica – sunt considerabil suprapuse.”
În acest context, frica este considerată de Salman Akhtar ca fiind „de la sine înțeleasă doar la un nivel de suprafață. Examinată cu atenție însă, se dezvăluie a fi un fenomen complex și nuanțat.” Sursele sale, manifestările și componența sa, modurile în care afectează traiul cotidian și sensul de a fi, inclusiv în îmbinarea cu anxietatea, sunt prezentate în detaliu în cele șase frici existențiale abordate în cartea „Frica. O umbră întunecată ce ne însoțește de-a lungul vieții”.
Salman Akhtar este profesor de psihiatrie la Jefferson Medical College, psihanalist-formator și supervizor în cadrul Centrului Psihanalitic din Philadelphia. A făcut parte din colectivul de redacție al publicațiilor International Journal of Psychoanalysis și Journal of the American Psychoanalytic Association. Este autor a 14 cărți și coordonator a 41 de volume de psihiatrie și psihanaliză. De asemenea, este laureat al unui număr de premii printre care se numără „Premiul pentru cea mai bună lucrare a anului”, acordat de Journal of the American Psychoanalytic Association, „Premiul pentru literatură Margaret Mahler” (1996), „Premiul Sigmund Freud”, acordat de Societatea Americană a Medicilor Psihanaliști (2000) sau „Premiul Sigourney” (2012), cea mai prestigioasă distincție în domeniul psihanalizei. De același autor la Editura Trei au fost publicate și titlurile Sursele suferinței, Sursele bucuriei și Intervenții neobișnuite. Modificări ale cadrului, metodei și relației în psihanaliză și psihoterapie.
Foto fr si main: De la AtlasbyAtlas Studio /Shutterstock
Campania #GrijădePlămâni continuă (Timișoara): Spirometrii gratuite în tramvaiul dedicat sănătății plămânilor, pe liniile 8 și 9
5 din 10 români sunt irascibili sau au probleme de concentrare din cauza lipsei de somn
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate