Este adevărat?

un articol de Monica Magureanu - coach sistemic, reImagine.ro

Există oare cineva care să nu fi gândit ceva similar, care să nu fi suferit la gândul că cineva ar trebui să se comporte într-un anumit fel și nu o face? Sau poate că ceva ar trebui să se întâmple și acel moment pare că nu mai vine? Că nu ar fi trebuit să mi se întâmple mie poate?

Din momentul în care deschidem ochii dimineața și până seara gândurile circulă mai repede sau mai încet, cu viteză regulamentară sau nu. Cu mintea noastră interpretăm ceea ce se întâmplă, dăm sens și semnificație intreacțiunilor noastre, emoțiilor noastre și funcție de aceste interpretări acționăm sau nu. Budha ne spune că mintea noastră este cea care creează realitatea însă Gabor Mate ne aduce aminte că înainte de a crea lumea mintea noastră a fost creată de lume. Încă din primii ani de viață ne formăm sistemul și filtrul prin care vedem lumea funcție de modul în care aceasta ne oglindește.

Continuăm apoi să ne formăm un sisteme de credințe, un sistem de valori sau principii personale după care întreaga noastră viață se desfășoară. Percepem realitatea subiectiv prin toate aceste filtre, citim despre principiul incertitudinii despre care Heisenberg ne vorbea încă din 1926, despre influența observatorului asupra obiectului sau evenimentului observat, și ne întrebăm în continuare de unde vine suferința.

Bineînțeles avem acces astăzi la metode dintre cele mai variate pentru căutarea cauzelor suferinței dar o dată ajunși acolo apare întrebarea: Și acum ce fac? Este o întrebare cu care mă întâlnesc des în cadrul sesiunilor de coaching sau dezvoltare personală. Eu însămi am trecut prin perioada în care părea că am decojit toate straturile și am găsit cauza însă emoția era tot acolo însoțită de cele mai multe ori de această întrebare... Am înțeles, de aici vine, dar cum schimb? Și am început să caut rețete de schimbari, pași simpli, clari.... când de fapt nu era nimic de schimbat.

Recent am descoperit-o pe Katie Byron și a sa abordare pe care o numește The Work (Lucrarea). Căsătorită de două ori, mama a trei copii, cu o carieră de succes Katie a intrat într-o spirală descedentă pe o perioadă de peste 10 ani. Depresie, agorafobie, alcool, dulciuri, lipsă de stimă de sine sunt doar câteva din experiențele care, după cum ea însăși povestește, o făceau să se roage să nu se mai trezească a doua zi. În 1986 la vârsta de 43 de ani Katie se internează într-o instituție pentru cei cu tulburări de alimentație.

Într-o dimineață, după aproximativ o săptămână în această instituție, Katie a avut o experiență care i-a schimbat viața. În timp ce stătea întinsă pe podea (nu se simțea suficient de demnă să doarmă într-un pat), un gândac i s-a târât pe gleznă și pe picior. Ea a deschis ochii și toată depresia și frica ei, toate gândurile care o chinuiseră, au dispărut. „În timp ce stăteam întins pe podea”, spune ea, „am înțeles că atunci când dormeam, înainte de gândac sau picior, înainte de orice gând, înainte de orice lume, nu era – nu există – nimic. În acel moment, s-au născut cele patru întrebări ale Lucrării.” Se simțea cuprinsă de bucurie. Bucuria a persistat ore întregi, apoi zile, apoi luni și ani. (1)

Putem să ne împotrivim realității, putem să sperăm la o alta, putem să ne repetăm ceea ce credem și totuși să ne regăsim în situații necomfortabile sau dureroase. Katie Byron ne invită să iubim ceea ce este pentru că dacă ne împotrivim adevărului atunci vom suferi. Iar adevărul este ceea ce este, nu e frumos sau urât, trist sau bucuros, doar este. Suferința noastră este datorată poveștilor pe care ni le spunem despre adevăr și realitate.

Lucrarea (The Work), așa cum o numește Katie, constă în 4 întrebări care aplicate unei probleme specifice determină cel puțin o altă perspectivă în care putem vedea ceea ce ne deranjează într-o altă lumină.

Primul pas este acela de a ne nota, pe o foaie de hârtie, ceva ce ne deranjează. Poate fi ceva specific, așa cum exemplificam la începutul acestui articol, sau o credință care ne provoacă discomfort. Iar apoi, sincer, ne răspundem la cele 4 întrebări legate de ceea ce am notat:

Este adevărat?

Ești sigur că este adevărat?

Cum te face să te simți, să te comporți atunci când ai acest gând, credință?

Cine ai fi, cum te-ai simți, comporta fără acest gând, credință?

În lumina celor revelate prin introspecție, ultima etapă constă în reformularea a ceea ce ați scris inițial. Dacă ceea ce ați scris inițial ar fi de exemplu fraza Sunt supărat pentru că familia îmi critică mereu stilul de viață, doar după ce ați trecut prin cele 4 întrebări, o posibilă reformulare ar fi Sunt supărat pentru că eu îmi critic stilul de viață mereu.

Chiar dacă nu pot surprinde aici procesul de lucru vă las cu întrebarea și introspecția Tu la ce te gândești astăzi?

1 – Mai multe detalii despre abordarea lui Katie Byron aici https://thework.com/

Foto fr si main: fizkes /Shutterstock

Monica Măgureanu

Ultima actualizare: 8 Martie 2022 @ 11:03

• 
• 

Mai multe despre Monica