28 Iunie 2010 publicat în Psihologie 25 share-uri

IN ACEST ARTICOL:
Tu esti acolo pentru el. Intotdeauna. Parca dintotdeauna. Nascocindu-i scuze, cautandu-ti vini, incercand sa te schimbi, minimalizandu-ti identitatea, devenind femeia pe care si-o doreste alaturi, urandu-l pret de o secunda, parandu-ti rau si iubindu-l de doua ori mai mult in urmatoare, facandu-te ca nu auzi reprosurile, ca nu vezi ca de fapt nu sunteti compatibili, ca iubirea voastra se poate numi de fapt obsesie, o relatie care merge pe o sfoara de care doar tu mai tragi cu dintii.

Dar peste noapte, nu stii cum, nu iti aduci aminte cand, poate din vina lui, dar cu siguranta mai mult a ta, te-ai trezit nefericita. Unele din glumele lui te vizeaza si pe tine. Trupul tau frumos a capatat peste noapte cativa colacei pe abdomen si celulita pe coapse. L-ai iertat prima data cand te-a numit grasa, desi stia ca pentru tine este un subiect fragil, ca te lupti cu dietele de slabire de ani de zile... Nu e prima data cand rade de ispravile tale cot la cot cu amicii sai de bere. Felul tau de a te imbraca pe care il gasea sexy si irezistibil il gaseste demodat si aiuristic. In pauzele de serviciu, incep noile sedinte de shopping. Era timpul pentru o reinventare. Garderoba este plina ochi de haine despre care el considera ca iti vin bine.

Cand ti-a reprosat pentru a treia oara ca petreci prea mult timp alaturi de prieteni si prea putin cu el, ai inceput sa treci prietenia pe planuri secundare. Peste toti si toate, iubirea este prioritatea vietii tale. Din toata puterea si siguranta de sine s-a ales praful. Te simti puternica doar cand ai sprijinul lui. Si dorintele tale nu mai conteaza, conteaza exclusiv ce isi doreste el. O singura data te-a batut gandul de a intrerupe jocul, dar la urma urmei, el este ratiunea ta de a fi. Daca proiectezi putin gandul in realitate te bufneste plansul... Iti concepi viata de una singura? Cum o sa mergi mai departe fara el?... Dintr-o data, traiul zilnic alaturi de el devine suportabil.

Tu esti in permanenta disponibila, dar el nu are niciodata timp sa te asculte. Are probleme in familie, serviciul e o sursa continua de stres, etc. Dar tu esti acolo pentru el. Intotdeauna. Parca dintotdeauna. Nascocindu-i scuze, cautandu-ti vina, incercand sa-i faci pe plac, sa te schimbi, minimalizandu-ti identitatea, devenind femeia pe care si-o doreste alaturi, urandu-l pret de o secunda, parandu-ti rau si iubindu-l de doua ori mai mult in urmatoare, facandu-te ca nu auzi reprosurile, ca nu vezi ca de fapt nu sunteti compatibili si ca iubirea voastra se poate numi de fapt obsesie, o relatie care merge pe o sfoara de care doar tu tragi cu dintii. Si timpul petrecut in preajma lui este uneori supliciu si durere, frustrari si nervi intinsi la maxim. Dar in numele clipelor scurte in care obisnuia -inca obisnuieste sa te faca fericita-, stergi totul cu buretele. Preferi uitarea si durerea muta in locul rupturii. Pana cand o sa faci asta? Relatia ta este obosita si respira sacadat, din ce in ce mai greu, la fel ca tine... De multe ori ai impresia ca iti dai viata odata cu ea. Si pana cand ai de gand sa o resuscitezi doar tu?

Un articol de Dana Negoita


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri