Riscurile la care sunt expusi copiii sau adultii care sufera de intoleranta la lactoza

Comunicat de presa

Dezechilibrele metabolice, puternicele dereglaje ale sistemului imunitar, afectiunile diferitelor organe sau, pe termen lung, chiar aparitia unor boli cronice grave, precum este si cancerul, se regasesc printre principalele riscuri la care sunt supusi cei care sufera de intoleranta la lactoza sau alergie la lapte si nu iau masuri, sau nu isi depisteaza la timp aceasta afectiune.

Intoleranta la lactoza si alergia la laptele de vaca – diferente, simptomatologie, metode de depistare si tratament

Intolerantele alimentare sunt mult mai frecvente decat alergiile, primele fiind datorate imaturitatii anumitor enzime din lantul metabolic. Altfel spus, la om, ca la majoritatea mamiferelor, activitatea enzimei numita lactaza este maxima la nastere, ramanand la o cota ridicata in perioada alaptatului, urmand apoi sa intre intr-un proces de regresie. In unele cazuri, lactaza se stabilizeaza la un nivel insuficient pentru digerarea unei cantitati mari de lactoza, ceea ce duce la asa-numita intoleranta la lapte - de fapt, la lactoza.

In ceea ce priveste simptomatologia acestor doua afectiuni, daca in cazul intolerantelor alimentare cele mai frecvente simptome sunt durerile abdominale, flatulenta, balonarea, disfunctiile digestive, regurgitarea si greata, alergiile pot avea manifestari mai complexe, de cele mai multe ori acestea fiind asociate si cu scaderea in greutate, dermatitele endemice si manifestarile astmatice.

“In cazul sugarilor, una dintre cele mai rapide solutii pentru remiterea manifestarilor pina la identificarea cauzei este administrarea unei formule speciala non-alergenica si bine tolerata, a carui continut incearca sa pastreze cat mai mult din compozitia laptelui matern. Dupa remiterea simptomatologiei clinice, se incearca reluarea alimentatiei cu formula speciala delactozata si se urmareste copilul. Reaparitia simptomelor duce automat la schimbarea formulei cu una hipoalergenica”, explica specialista Maria Martac.

De asemenea, potrivit acesteia, odata cu aparitia simptomatologiei este necesar consultul de specialitate a unui medic pediatru sau gastrointerolog si, desigur, stabilirea diagnosticului in urma unor investigatii radioimagistice si de laborator: determinarea nivelului de H2 in aerul expirat la 60-90 minute dupa ingestia de lactoza, testul de toleranta la lactoza, biopsia de mucoasa intestinala etc.

“Alergiile alimentare pot aparea la orice varsta. Desi ele nu sunt contagioase, este bine de stiut ca pot fi ereditare, astfel, daca un caz este depistat in familie, este indicata si examinarea rudelor apropiate. Asa cum nu sunt cunoscute cauzele aparitiei alergiilor, nu sunt cunoscute nici metodele de vindecare totala, insa simptomele si confortul unei stari mai bune pot fi controlate atat in cazul alergiilor cat si a intolerantelor prin diete, in acest moment existand pe piata magazine specializate pentru toate tipurile de produse alimentare”.

Cand vine vorba de tratamentul pentru astfel de afectiuni, acesta consta, in primul rand, intr-o dieta speciala care elimina din alimentatie produsele cu efect alergen sau cele pentru care organismul dezvolta intoleranta, in acest caz laptele de vaca (CMA) sau produsele care contin lapte, in general.

Astfel, in timp ce in cazul alergiei la proteina din lapte, trebuie scos din alimentatie laptele de vaca (uneori chiar si in cazul mamicilor pe durata alaptarii, daca bebelusul prezinta aceleasi simptome si la laptele matern), persoanele care sunt diagnosticate cu intoleranta la lactoza trebuie sa renunte la orice produs pe baza de lapte, lactoza regasindu-se in laptele tututor mamiferelor (vaca, oaie, capra, bivolita etc.) si, de asemenea, in compozitia mai multor alimente precum sunt si smantana, iaurtul, unii biscuiti, ciocolata sau produsele pe baza de cereale, pentru micul dejun.

Informatii via AlimenteSpeciale.ro

Foto: Flickr

Garbo

Ultima actualizare: 14 Septembrie 2015 @ 06:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo