Ce se intampla cu organismul nostru cand se schimba ora

Particularitatile fizice si psihice individuale influenteaza modul cum se realizeaza aceasta adaptare.

De aceea unii pacienti pot prezenta o simptomatologie polimorfa, mergand chiar pana la agravarea sau decompensarea unor afectiuni. Invocand faptul ca se perturba nejustificat populatia si ca pierderile din diverse domenii socio economice depasesc castigurile.

Unele tari au renuntat la schimbarea orei de iarna-vara sau nu au aplicat-o vreodata. Si in Romania anul acesta a fost respinsa o initiativa legislativa ce prevedea acest lucru.

Duminica am dormit mai mult cu o ora si chiar de luni se vor simti efectele schimbarii orei. Unele pot fi chiar periculoase:

1. creste riscul de infarct cu 5-10%, timp de trei zile dupa schimbarea orei, in special la persoanele tinere, active profesional;

2. creste riscul suicidar timp de doua saptamnai de la modificarea orei, in special la depresivi si la cei cu vulnerabilitati psihoemotionale. Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reactioneazaprin cresterea activitatii sistemului nervos simpatic si a nivelului citokinelor proinflamatorii. Acestea se asociaza expunerii prelungite la lumina si modificarii in secretia melatoninei cu efect asupr areglarii ritmului circadian (somn-veghe) determinand modificari:

a) cardiovasculare manifestate prinvariatii ale tensiunii arteriale si variate tulburari de ritm cardiac;

b) neuropsihice: modificari ale calitatii somnului (insomnie, somnolenta), astenie, apatie, anhedonie, agitatie, irascibilitate, anxietate, tulburari de concentrare si memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenta sau bulimie), pana la dereglari afective sezoniere si ideatie suicidara. Reamintim ca sub aceasta simptomatologie se pot ascunde si alte cauze si de aceea este bine sa fiti evaluati corespunzator de catre un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.

Pentru evitarea sau diminuarea simptomatologie neplacute recomandam planificarea corespunzatoare a programului si evitarea supra solicitarii datorata stimulentelor nervoase, substantelor psihoactive sau situatiilor conflictuale.

Nu e de neglijat petrecerea a cat mai mult timp in aer liber si miscarea chiar sub forma unor simple plimbari precum si alimentatie bogata in fructe si legume proaspete.

Conf. Univ.dr.Tudor Ciuhodaru doctor in stiinte medicale

Foto: Flickr/ Mark Morgan

Garbo

Ultima actualizare: 25 Octombrie 2015 @ 10:10

• 
• 

Mai multe despre Garbo