Vorbim despre multe boli, simptome ce nu ne dau pace, incercam zilnic sa rezolvam responsabilitatile, iar oboseala ne cuprinde fara sa ne dam seama. Cand ne simtim rau, mergem la doctor, exprimam cateva simptome mai suparatoare, suportam o serie de analize, luam un tratament si ne consideram vindecati. Oare asa este? Din pacate, multe boli isi au originea in factorii psihici, fiind demonstrat generate de dezechilibrele produse de stres (di-stress). Acest stres “rau” creeaza continuu o baza pentru aparitia bolilor din cele mai diverse, dintre care si cancer. Uneori se intampla chiar ca anumite patologii sa fie gresit diagnosticate, ele nefiind decat o violenta manifestare a stresului. Tratam racelile frecvente spre exemplu, dar ne gandim ce anume a dus la scaderea sistemului imunitar?
Ce este stresul?
Nu, nu va voi da o definitie asemanatoare celei din DEX, ci voi descrie stresul asa cum este el “inteles” de organismul nostru. Asadar, trebuie sa intelegem mai intai faptul ca stresul este de doua tipuri: bun si rau, mai exact eustres, respectiv distres. Stresul este acel “ceva” ce ne solicita intr-un fel nume organismul si poate fi de natura psihica (influenta experientelor de viata sau suprasolicitarea intr-o activitate fie ea si placuta), alimentara (suplimentele de slabit adrenergice de exemplu), fizica (stresul muscular, epuizarea, conditiile de mediu), nervoasa, endocrina, de sarcina etc.
Distresul influenteaza negativ organismul, dereglandu-i homeostazia intr-o maniera greu de reechilibrat. Formele mai intense ale stresului, stresul cronic, se pot manifesta sub forma unui adevarat sindrom “burnout”, care se manifesta printr-o simptomatologie oarecum spectaculoasa, cu dereglari ale somnului, depresie, anxietate, epuizare, irascibilitate, tulburari cardiace, musculare, digestive, migrene, scaderea imunitatii si afectiuni infectioase frecvente etc.
Pana la descoperirea faptului ca toate aceste simptome sunt asociate stresului cronic, doctorii aveau seriose probleme in gasitrea unui diagnostic corect, caci tratamentele administrate nu aveau un efect general, ceea ce demonstra ca undeva ceva este gresit. Din pacate sindromul burnout este din ce in ce mai frecvent si prezent in toate mediile sociale ale adultilor, chiar si la studenti. Scum cativa ani au fost examinati studentii medicinisti din SUA, iar dintre acestia peste 60% sufereau de sindromul burnout.
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară