Desi pe plan international, bolile cardiovasculare constituie principala cauza a mortalitatii feminine, acest pericol nu este constientizat foarte bine asa cum ar trebui, iar masurile de preventie sunt, de cele mai multe ori, complet ignorate.
Si nu doar femeile sunt sever afectate, ci toate categoriile de varsta, bolile de acest tip, fiind, de asemenea, principalul ucigas din tarile civilizate. Iar la nivel global, cele mai recente statistici arata ca aproximativ 30% din decesele de pe plan international sunt generate de bolile cardiovasculare, in timp ce numarul acestora este in continua crestere.
Afectiunile inimii sunt o amenintare constanta in viata noastra si, cu cat le cunoastem mai bine, cu atat putem sa ne luam masurile de preventie adecvate si sa le invingem, unii specialisti fiind de parere ca masurile profilactice ar putea reduce mortalitatea cardiovasculara cu 90%.
1. Ateroscleroza
Ateroscleroza reprezinta depunerea de grasimi in artere, fiind o tulburare a metabolismului grasimilor. Procesul de instalare a aterosclerozei evolueaza diferit, in functie de persoana, varsta si stil de viata. Primele depuneri de grasime au loc in primii ani de viata si sunt accentuate de un stil de viata nesanatos. Studiile de specialitate au aratat faptul ca, dupa anii 1920, in emisfera vestica a lumii a aparut o adevarata epidemie de ateroscleroza care s-a datorat, pe langa fumat, si consumului masiv de acizi grasi polinesaturati care au luat forma uleiurilor ieftine si a margarinei.
Colesterolul artificial oxidat care se regaseste in numeroase produse alimentare (creme cu oua, parmezan, lapte praf, cascaval, mezeluri, carne afumat etc.) poate creste sever riscul bolilor coronariene, organismul uman fabricandu-si singur tot colesterolul necesar, fara sa aiba nevoie de acest colesterol artificial, motiv pentru care trebuie sa ne selectam cu cea mai mare atentie alimentele.
2. Hipertensiunea arteriala
Hipertensiunea arteriala produce, zilnic, mii de victime, fiind principalul motiv de prezentare la medic. Aproximativ 25% din populatia adulta a tarilor industrializate este afectata de hipertensiune, care mai este numita si „ucigasul tacut” si se estimeaza ca, pana in anul 2025, numarul persoanelor care sufera de hipertensiune va creste cu pana la 30%. Peste 75% dintre bolile cardiovasculare se datoreaza hipertensiunii arteriale, fumatului si colesterolemiei crescute.
Hipertensiunea se afla, astfel, in stransa legatura cu obezitatea si bolile cardiovasculare si, la fel ca si obezitatea, poate fi considerata o boala a civilizatiei moderne, ea nefiind intalnita in randul populatiilor primitive de pe glob. De asemenea, prevalenta hipertensiunii este mai mare in zonele urbane decat in cele rurale, aspect datorat stilului de viata sedentar, stresului orasului si obiceiurilor alimentare nesanatoase.
3. Angina pectorala
Angina pectorala este un simptom produs de ischemia miocardica care apare atunci cand aportul de oxigen nu face fata necesitatilor miocardului. Aceasta se manifesta printr-o senzatie de constrictie toracica, de presiune sau arsura, iar pacientii nu folosesc aproape niciodata termenul „durere” atunci cand se refera la aceste crize.
De obicei, crizele de angina pectorala apar in timpul activitatii fizice si dispar prin odihna sau, si mai repede, prin administrare de nitroglicerina. De asemenea, crizele nu sunt declansate numai de efort, ci si de expunere la frig, emotii (mai rar), o masa copioasa, un stres psihic puternic, fumat sau administrarea unor medicamente, motiv pentru care este foarte important sa avem un regim de viata echilibrat.
De obicei, disconfortul dureaza mai putin de 3 minute, dar poate ajunge pana la 15 minute, iar daca depaseste 20 de minute, acesta poate reprezenta semnul instalarii unui infarct. In crizele de pana in 15 minute, nitroglicerina administrata sublingual produce disparitia simptomului in 1-2 minute.
4. Infarctul miocardic
In ciuda progreselor terapeutice din ultimele decenii, infarctul miocardic constituie, inca, principala cauza de deces in tarile industrializate, atat in randul barbatilor, cat si in cel al femeilor. Infarctul este determinat de moartea celulelor musculare ale inimii, datorata lipsei prelungite de sange, debutul sau este brusc, iar mai mult de o treime dintre pacienti isi pierd viata inainte de a ajunge la spital. Si la fel de grav este faptul ca nici pacientii, nici medicii nu sunt preocupati de masurile preventive care ar putea salva vietile pacientilor.
De exemplu, in emisfera nordica, cele mai numeroase accidente de acest tip au loc între Craciun si Anul Nou, iar incidenta acestora nu poate fi pusa pe seama frigului, intrucat fenomenul este la fel de intalnit si in zonele geografice calduroase, ci exclusiv pe seama alimentatiei. In acest caz, alimentele vegetariene ar putea face adevarate minuni, in special in cazul persoanelor scunde, care sunt cel mai des afectate de infarct.
Depunerile de grasime din artere pot fi topite sau pot fi impiedicate sa se instaleze, prin masuri simple de schimbare a modului de viata. Este vorba despre renuntarea la fumat si cafea, controlul stresului, alimentatia corecta, odihna suficienta si activitatea fizica, toate acestea contribuind la cresterea gradului de calitate a vietii si la scaderea riscului bolilor cardiovasculare.
Sursa foto:
https://www.pexels.com/photo/bright-cardiac-cardiology-care-433267/
https://www.pexels.com/photo/black-and-white-blood-pressure-kit-220723/
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural