“În anii ’70, în literatura de specialitate, se menționa faptul că pacienții cu afecțiuni cardiovasculare puteau fuma, o dată, de 2, 3 ori pe zi. Apoi, în anii ’80, s-au publicat rezultatele unor studii care au corelat fumatul cu bolile cardiovasculare, și atunci s-a trecut la interzicerea fumatului pentru astfel de pacienți. Ajungem în anii ’90, când alte studii au relevat faptul că nu e de ajuns evitarea consumului propriu de țigări, ci și a fumatului pasiv. Dacă cineva fumează în aceeași încăpere cu un nefumător, acesta inhalează 40 la sută din fum. Astfel că, încă din anii ’90, am început să recomandăm evitarea fumatului pasiv pentru a reduce riscul cardiovascular”, afirmă profesorul Sinan Dagdelen de la spitalul Altunizade.
În unele cazuri, specialiștii pot recomanda medicamente pentru a reduce riscul de boală cardiovasculară, printre acestea fiind și cele destinate normalizării colesterolului.
“Studiile clinice care se întind pe zeci de ani și care au fost făcute peste tot în lume, SUA, India, Europa confirmă faptul că, dacă un pacient are un risc crescut de boală cardiovasculară, atunci trebuie să aplicăm terapiile pentru reducerea colesterolului și implicit, a riscului de boală. Este adevărat că un pacient sănătos care nu are un risc crescut de boală cardiovasculară nu trebuie să ia neapărat medicație pentru scăderea colesterolului. În acest caz, pot fi benefice schimbările din stilul de viață, adoptarea unei diete echilibrate și exercițiile fizice putând reduce cu 30% nivelul colesterolului crescut. Dar dacă pacientul este deja diagnosticat cu o afecțiune coronariană și are acumulări de colesterol în vasele de sânge, vorbim despre prevenția secundară, iar peste 100 de studii clinice susțin necesitatea medicației pe termen lung de scădere a colesterolului în această situație”, completează șeful Departamentului de Cardiologie din cadrul Universității de Medicină Acibadem.
Tratamentele destinate bolilor cardiovasculare au evoluat mult, iar astăzi specialiștii pot interveni prin medicație și terapii intervenționale pentru a salva în timp record viața și sănătatea pacienților. În funcție de fiecare caz în parte, se poate recurge la tehnici intervenționale fără incizie, doar prin vasele de sânge, sau la operații clasice, de amploare.
“Tehnicile se îmbunătățesc foarte repede, iar astăzi, putem detecta o problemă cardiovasculară rapid, în doar câteva ore cu ajutorul metodelor actuale de imagistică. Tehnologia avansată ne permite să tratăm pacienții în timp record, fără tăieturi, intervenind prin vasele de sânge, cu riscuri minime, cele de accident vascular de exemplu, fiind mai mici de 1 la sută. La fel, riscul de sângerare este mai mic de 1 la sută în terapiile intervenționale. Nu există risc de infecții. Facem aceste intervenții cu pacientul pe masă, stând de vorbă cu el, iar acesta poate pleca acasă a doua zi după intervenție”, descrie progresele medicul cardiolog Sinan Dagdelen.
Mișcarea fizică susținută, făcută zilnic, este un aliat important al sănătății sistemului cardiovascular. Aceasta trebuie făcută atât de persoanele sănătoase, cât și de cele cu probleme cardiovasculare, la recomandarea specialistului.
Foto homepage: Africa Studio /Shutterstock
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural
Prof. Dr. Ruxandra Sinescu lansează programul RenYOU Aesthetics: consultații gratuite pentru proceduri chirurgicale non-estetice