Epilepsia este o tulburare cronică ce poate provoca o accelerare bruscă a activității electrice de la nivelul creierului. Acest proces poartă numele de criză epileptică. Există două tipuri de astfel de convulsii care afectează creierul, și anume convulsii generalizate și convulsii focale. O criză epileptică poate dura de la câteva secunde la câteva minute, timp în care pacientul își pierde cunoștința. Imediat după aceea, persoana care a trecut prin convulsii, cel mai probabil, nu îți va aminti nimic.
Afectând peste 65 de milioane de oameni din întreaga lume, epilepsia este o tulburare neurologică ce poate fi ținută sub control printr-un tratament adecvat, dar nu poate fi vindecată complet niciodată. Iată și alte informații pe care ar trebui să le știi despre această afecțiune.
Cauze ale epilepsiei
În cele mai multe situații, cauzele epilepsiei nu pot fi stabilite. Totuși, anumite antecedente medicale pot determina instalarea acestei tulburări neurologice. Printre acestea se numără și:
- leziuni cerebrale
- cicatrici pe creier după o leziune cerebrală (epilepsie posttraumatică)
- boli grave sau febră foarte mare
- accident vascular cerebral, care este principala cauză de epilepsie la persoanele cu vârsta peste 35 de ani
- boli vasculare
- lipsa de oxigen a creierului
- tumoare cerebrală sau chist
- demență sau boala Alzheimer
- consumul de droguri în timpul sarcinii
- leziuni prenatale, malformații ale creierului sau lipsa de oxigen la naștere
- boli infecțioase, precum SIDA
- meningita
- tulburări genetice sau de dezvoltare
- boli neurologice
De asemenea, un rol important în această ecuație îl poate juca ereditatea. Dacă unul dintre părinți suferă de epilepsie, șansele ca viitorul copil să aibă aceeași problemă medicală cresc foarte mult.
Simptome ale epilepsiei
Principalul simptom al epilepsiei sunt însăși convulsiile. Însă semnele instalării epilepsiei pot diferi de la o persoană la alta. Iată care sunt și alte simptome ale epilepsiei:
- modificări ale simțului gustului, mirosului, vederii, auzului sau atingerii
- ameţeală
- furnicături și zvâcniri ale membrelor
- privirea pierdută, în gol
- lipsa de răspuns
- efectuarea unor mișcări repetitive, cum ar fi clipirea accelerată
- rigidizarea corpului
- tremur la nivelul întregului corp
- pierderea controlului asupra vezicii urinare sau a intestinului
- pierderea cunoștinței
Ce anume poate declanșa o criză epileptică?
Cele mai frecvente cauze declanșatoare a unei crize epileptice sunt:
- lipsa de somn
- boala sau febra îndelungată
- stres
- lumini puternice sau intermitente
- cofeina, alcoolul, medicamentele sau drogurile
- supraalimentația, subnutriția sau anumite ingrediente alimentare
Identificarea acestor factori declanșatori ai unei crize epileptice nu este întotdeauna o sarcină ușoară. Un singur incident de acest fel nu poate determina, precis, o cauză a epilepsiei. De aceea, medicii recomandă păstrarea unui jurnal în care să fie descrisă manifestarea crizelor, cu detalii. După fiecare criză epileptică, persoana în cauză sau un apropiat al acesteia va nota următoarele informații referitoare la episodul neplăcut:
- ziua și ora
- care era activitatea în care era implicat pacientul
- cum anume a fost percepută criza
- obiective, mirosuri sau sunete neobișnuite
- factori de stres neobișnuiți
- ce mâncase pacientul sau cât timp trecuse de la ultima masă
- nivelul de oboseală și cât de bine a dormit pacientul cu o noapte înainte
Acest jurnal ar trebui prezentat medicului neurolog la fiecare vizită, pentru ca tratamentul indicat să fie unul cât mai bine personalizat.
Tratament pentru epilepsie
Majoritatea bolnavilor de epilepsie pot ține boala sub control cu ajutorul unui tratament adecvat. De aceea, e necesar ca pacienții să ceară sfatul unor medici neurochirurgi din București, care vor veni cu opțiuni de tratament adecvat nevoilor acestora.
De pildă, specialiștii pot recomanda administrarea medicamentelor antiepileptice, care vor reduce numărul de convulsii avute sau le pot elimina complet. Pentru a fi eficiente, medicamentele trebuie luate exact așa cum au fost prescrise. Dieta ketogenică, bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați, pare să aibă, și ea, un cuvânt important de spus în ținerea sub control a epilepsiei. De asemenea, zona creierului care provoacă activitate convulsivă poate fi modificată. Nu în ultimul rând, un dispozitiv asemănător stimulatorului cardiac poate fi folosit pentru a verifica în mod constant tiparul activității creierului. Tot acesta poate fi programat să trimită o încărcare electrică pentru a opri o criză epileptică. Medicii mai pot decide și ținerea sub control a acestei afecțiuni prin intermediul unor intervenții chirurgicale minim invazive și radiochirurgie.
Foto fr si main: De la Kateryna Kon /Shutterstock
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural