Informații esențiale despre o alimentație sănătoasă

Subiectul fiind mereu la modă, dar foarte puțin abordat din perspectiva corectă, adică aceea a specialistului, am inițiat o discuție cu Maria Martac, biolog, consultant în nutriție, Health Coach și nutriționist în cadrul clinicii DigestMed. ”Din păcate oamenii vin la nutriționist atunci când nicio dieta nu mai funcționează, dar și când s-au speriat de rezultatul unor analize sau de un diagnostic pus de medic”, a declarat biologul nutriționist despre situația de fact a celor ce vor să abordeze dieta sănătoasă.

Până la urmă, ce este alimentația sănătoasă?

Tindem spre alimentația sănătoasă, dar, de cele mai multe ori, ceea ce credem noi că înseamnă aceasta nu prea are legătură cu realitatea.“Alimentația sănătoasă” este un concept despre care toată lumea vorbește, și-o doreste, dar foarte greu reușește să o și realizeze. ”O alimentație sănătoasă presupune alegeri diferite de la o persoană la alta, și chiar la aceeași persoană în momente diferite ale vieții (funcție de vârstă, de activitatea fizică din aceea perioadă, de starea de sănătate și multe altele)”, ne spune nutriționistul Maria Martac.

Din ce știm, totuși, alimentația sănătoasă este legată de un stil de viață sănătos, dar și aici e bine să cerem părerea unui specialist. ”Este adevărat că toată lumea e bine să se hidrateze (în jur de 2 litri de apă zilnic), să se odihnească (în medie 7-8 ore pe noapte) și să mănânce toate grupele de macronutrienți (proteine, glucide, lipide) și micronutrienți (vitamine, minerale și fitonutrienți), dar cât, cum și cât de des, sunt detalii care trebuiesc individualizate permanent”, punctează Maria Martac. Teoretic, când vorbim despre porții echilibrate ne gândim la farfurii mai mult sau mai puțin ideale, care să conțină carbohidrați complecși, fibre solubile și insolubile, proteină slabă de calitate, lipide nesaturate etc. ”Realitatea, din păcate, este de cele mai multe ori departe de acest ideal. Și atunci, cel mai simplu și la îndemână este să nu depășim porțiile, să nu uităm că dimensiunea stomacului în repaus este cât pumnul nostru drept și că nu e cazul să mâncăm 2-3 feluri de mâncare la o masă, chiar dacă este singura din aceea zi”, mai spune dna. Martac, care ne confirmă și faptul că, în cele mai multe din cazuri, consumul de apă este mult sub necesarul zilnic.

”Nu este nicio problemă dacă bem lichide în timpul mesei și cu siguranță apa nu este un factor de îngrașare indiferent când o consumăm”, subliniază specialistul. ”Dacă însă vorbim de alte lichide, dulci, carbogazoase sau alcoolice atunci acestea pot fi responsabile de diferite neplăceri inclusiv obezitate”, ne atrage atenția Maria Martac.

Greșelile care ne trag în jos

”Cel mai mare exces când vine vorba da mâncare consider ca este consumul de zahăr și de făină albă în toate combinațiile posibile. Mai mult, pandemia a crescut în mod alarmant consumul de mâncare fast-food, alcool, sucuri carbogazoase și a diminuat considerabil orice formă de mișcare fizică”, spune Maria Martac, într-un apel pentru mai multă grijă. Problemele, însă, nu se opresc aici. ”Și, din păcate, anxietatea provocată de izolare, frica și nesiguranța în fața zilei de mâine sunt adesea anesteziate prin mâncare, de fiecare dată ceva cu mult dulce”, precizează nutriționistul.

Revenind la factorul ”dieta”, aceasta este altfel pentru fiecare om. ”Nu există dietă perfectă sau universal valabilă! Este important să mâncăm doar când ne e real foame (nu poftă) și să ne oprim imediat ce avem prima senzație de sațietate. Să începem să mâncăm mai întâi proteine (carne, oua, lactate, pește, leguminoase), salate și abia la final paste, orez, cartofi, făinoase și așa mai departe”, subliniază Martac. Și încă un sfat pentru sănătatea noastră din partea ei: ”Nu trebuie să mâncăm deserturi zilnic și nici fructe oricâte și oricând pe principiul că sunt sănătoase”. Cât despre dietă, este obligatoriu să conștientizăm că vrem să facem o schimbare, de lungă durată și că aceasta poate să ne strice confortul cu care eram obișnuiți (obiceiuri greșite care ne-au adus în situația de a ține o dietă). ”Schimbarea doare, durează, iar rezultatele pot să nu vină așa de repede pe cât ne așteptam sau cum ne-au fost promise. Mai trebuie ținut seama că schimbarea presupune investiție de timp în planificare și anumite “sacrificii” în ceea ce privește viața socială, măcar pentru o perioadă”, ne mai spune Maria Martac. Deci, mai bine nu te apuci de o dietă dacă nu ești hotărât să o ții cu perseverență și consecvență până când reușești să-ți schimbi obiceiurile alimentare.

Nu e de joacă!

Faptul că mulți dintre cei ce au slăbit după o dietă și apoi s-au îngrășat chiar mai mult, indică doar faptul că individul în cauză nu a fost suficient de motivat să treacă la o alimentație sănătoasă definitiv. ”Este binecunoscut faptul ca aproape toate persoanele care se “joacă” de-a experimentatul dietelor nu fac decât să își deregleze metabolismul, lucru sancționat imediat de organism prin depășirea greutății inițiale imediat ce au renunțat la respectivul program”, atrage atenția nutriționistul Maria Martac. Încă odată, lăsați netul, lăsați sfaturile vecinilor, mergeți la un specialist. ”Nu există diete/rețete de slăbit pe net care să funcționeze! Dacă ar exista măcar una, atunci această goană ar înceta. Toți am ține-o pe aia și gata. Riscul este de a-ți periclita sănătatea prin multiplele dereglări pe care le poți face urmând diverse sfaturi complet nesănătoase este uriaș. Eu nu știu nicio persoana specializată în nutriție care să publice astfel de rețete pe net”, ne dă dreptate și biologul Maria Martac. ”9 din 10 persoane care ajung la mine la consiliere au ținut una sau mai multe diete care mai de care mai “senzaționale”. Este uimitor pentru mine cum oameni în toată firea aleg să urmeze mai degrabă “rețete” primite de la cunoștințe sau de pe rețele, în loc să urmeze sfaturile unui specialist”, subliniază nutriționistul.

Dieta, suplimentele alimentare și greutatea copiilor

Cuvântul DIETĂ este atât de mult vehiculat încât și-a pierdut sensul concret, cam asta simțim cu toții. ”Când vorbesc despre nutriție în context larg (alimentație, hidratare, mișcare, odihnă, anturaj etc) prefer să vorbesc despre ”Stil de viață”. Da, putem să slăbim și fără să facem sport, însă nu este recomandată lipsa mișcării pentru un stil de viață sănătos, pentru un corp armonios și sănătos. Dar greutatea corporală și modificările ei, depind în primul rând de alimentație (ce și cât mâncăm)” ne explică Maria Martac despre abordarea specialiștilor în nutriție.

O altă latură a alimentației sănătoase, sau cel puțin așa ni se sugerează, sunt suplimentele alimentare. Or fi ele folositoare? ”Suplimentele alimentare, așa cum le spune și numele, ar trebui doar să suplinească o alimentație corectă, diversificată, eventualele carențe apărute într-o anumită perioadă. Nu consider o asociere benefică între slăbit și diferite pudre, băuturi miraculoase sau alte pastile”, concluzionează nutriționistul Maria Martac.

Mai există, însă, un aspect: kilogramele în plus la copii. Ce e de făcut? ”Din păcate copiii supraponderali sunt rezultatul obiceiurilor alimentare greșite din familie (bunici, părinți)”, spune Maria Martac, lucru care ni se pare destul de adevărat. În cele mai multe cazuri, toți membrii familiei sunt supraponderali sau obezi. Dacă pe adulții grași societatea îi acceptă, în cazul copiilor și al adolescenților situația este cu totul alta. ”Aceștia au parte de bullying și izolare, se interiorizează, le este afectată situația școlară și pot somatiza. Nu întotdeauna trebuie să se instaureze o dietă. Uneori este suficientă o schimbare a obiceiurilor în familie, o viață mai activă fizic, mai multă implicare în programul copiiilor, pot rezolva ușor situația”, ne dă speranțe nutriționistul clinicii DigestMed.

Iulia Maftei

Ultima actualizare: 15 Octombrie 2021 @ 05:10

• 

Mai multe despre Iulia