IN ACEST ARTICOL:

Relația dintre stres și bruxism, un fenomen cunoscut și ca scrâșnitul dinților, poate părea la prima vedere atipică. Și, totuși, mușchii maxilarului, ca toți cei din corp, sunt controlați de creier. Confruntat cu stresul sau anxietatea, centrul de comandă al creierului care gestionează emoțiile va provoca solicitări ale mușchilor maxilarului, iar unele persoanele care se confruntă cu această situație se vor trezi scrâșnind din dinți frecvent și inconștient.

Amplitudinea bruxismului poate crește, de asemenea, în funcție de nivelul de stres. Iată mai jos ce legătură are scrâșnitul dinților cu stresul și cum poți evita riscurile și complicațiile.

Ce este bruxismul

Bruxismul este strângerea sau scrâșnirea involuntară a dinților și este o tulburare psihologică. Bruxismul se manifestă cel mai frecvent în timpul nopții, dar există persoane care își scrâșnesc dinții și în timpul zilei. Se estimează că până la 5% din populația adultă suferă de bruxism, iar acest procent crește în rândul copiilor până la 20-30%.

Care este legătura dintre stres și bruxism

Principala cauză a scrâșnirii dinților este de natură psihologică. Sentimentul de anxietate, provocat de slujbă, diverse relații și probleme este una dintre posibilele surse ale scrâșnirii dinților. Se pare chiar că oamenii cu mentalitate competitivă sunt mai predispuși la bruxism, mai ales noaptea. Scrâșnitul dinților este o formă de eliberare a stresului. Pe de altă parte, la unii pacienți, bruxismul poate să fie asociat cu o patologie neuronală sau psihiatrică, care provoacă la rândul ei stres. De asemenea, bruxismul poate să fie asociat cu o tulburare comportamentală, de exemplu, sindromul obsesiv compulsiv. În afara acestor motive, bruxismul mai poate să fie provocat de o poziționare proastă a dinților.

Bruxismul are ca principală manifestare strângerea dinților în poziția de repaus, scrâșnitul lor, dar și:

  • hipertrofia musculară, cu dureri în maxilar și chiar cu extindere la tâmple și obraji
  • deteriorarea prematură a dinților, cu fracturi și distrugerea nervilor
  • sensibilitatea dentară.

La copiii care suferă de bruxism au fost raportate și probleme respiratorii, cum ar fi astmul, tulburări ale căilor respiratorii și infecții respiratorii. Unele studii au sugerat că cei mici își scrâșnesc dinții ca răspuns natural la durere sau bruxismul poate să fie un simptom al hiperactivității ori agresivității.

Cum să gestionezi simplu și eficient bruxismul

Dacă ai fost diagnosticat cu o astfel de tulburare, cel mai probabil medicul îți va recomanda purtarea unei gutiere pentru a-ți proteja dinții. Dar gestionarea bruxismului necesită o abordare mai complexă.

Eliminarea stresului

Viața actuală este marcată de stres și este imposibil să îl eviți complet. Dar există o serie de măsuri care te pot ajuta să îl reduci. Exercițiile fizice, cele de respirație corectă și meditația se numără printre metodele de atenuare a stresului. Cu toate acestea, dacă simți că nu poți face față de unul singur, poți apela la ajutorul unui profesionist, un psiholog, care îți poate oferi instrumentele necesare pentru gestionarea stresului. Important este să recunoști și să accepți că ai o problemă și să acționezi corespunzător pentru a o elimina.

Gutierele antibruxism

Acestea sunt protecții pentru dinții care sunt afectați de scrâșnitul inconștient. Gutierele antibruxism fac posibilă limitarea efectelor acestei tulburări. Sunt realizate la comandă, după un prealabil consult la medicul dentist. Acesta va lua amprenta dinților astfel încât gutierele să se potrivească perfect pe ei. Gutierele, care sunt utile și în prevenirea problemelor articulației temporomandibulare, nu sunt o metodă de tratament, ci una de protecție a dinților. Scrâșnitul dinților poate să uzeze rapid gutierele, dar aceasta nu este o problemă mare, deoarece poți comanda periodic unele noi.

Conștientizarea problemei este principala metodă de a gestiona bruxismul. Mulți pacienți sunt, inițial, în stare de negare și refuză să recunoască faptul că suferă de bruxism. Este, deci, necesar să lucreze cu propria persoană, pentru a identifica momentele în care își scrâșnesc dinții și a înțelege motivul din spatele tulburării, pentru a o gestiona în consecință.

Sursa foto: Freepik


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri