Dr. Tarek Nazer îți spune tot ce trebuie să știi despre sporturile de iarnă și eventualele accidentări la schi

Dr. Tarek Nazer, medic primar Ortopedie-Traumatologie și Medicină Sportivă îți spune care sunt cele mai frecvente leziuni în sezonul rece și cum se tratează.

Cât de riscante sunt sporturile de iarnă? (schiul, placa, chiar şi sania)?
Știi cum e... Tu, practicant al sporturilor de iarnă, responsabil este să faci în așa fel încât să nu ajungi să faci cunoștință cu accidentările care ar putea să vină la pachet cu sporturile de iarnă. Sporturile de iarnă pot fi riscante, dacă sunt tratate cu neatenție și superficialitate. În egală măsură, însă, acest pericol poate fi și atunci când mergi pe jos, în parc sau trotuare cu polei.
Așadar...înainte de a te urca pe schiuri, pe placă sau de a porni cu sania, ai grijă că ți-ai luat toate măsurile de siguranță. Și, dacă vrei și un sfat, nu uita de încălzire! Vorbim de sporturi, totuși, așa-i?

Care sunt factorii de risc?
Pe primul loc, fără doar și poate, este condiția fizică precară. Nu te apuca de sporturile de iarnă dacă ești sedentar sau dacă nu ești foarte bine antrenat. Cu siguranță ai șanse să te accidentezi serios. Apoi, așa cum am spus și mai sus, încălzirea este foarte importantă. Altfel, dacă ai un echipament incomplet sau dacă nu te-ai hidratat suficient, ai de asemenea, șanse să te accidentezi. Oboseala sau durerile sunt iarăși factori de risc.

De ce ar trebui să ţinem cont atunci când ne apucăm de schi, de exemplu?
Regulile sunt clare și ușor de respectat. Antrenează-te, încălzește-te, poartă echipament corespunzător, complet, pe sub costumul de ski poartă haine cu textură ușoară, nu merge singur la schi, informează-te și respectă toate regulile, participă la o oră cu un instructor calificat, hidratează-te și evită să practici, în general, sporturi de iarnă dacă ești obosit sau dacă ai dureri în diverse zone ale corpului.

Care sunt cele mai frecvente traumatisme?
Cumva răspunsul la această întrebare este previzibilă, dar asta nu înseamnă că trebuie să tratăm cu superficialitate povestea. Așadar, atunci când vorbim despre traumatisme „câștigate” în timp ce practicăm sporturi de iarnă ne referim cel mai frecvent la entorsele de greznă, de pum, de genunchi sau de genunchi. Acestea pot fi completate de leziunile de menisc sau de ligamente, dar și de fracturi. Leziunile de la nivelul capului sunt, într-adevăr, cele mai grave, la fel cum sunt și cele survenite la nivelul coloanei vertebrale.

Care sunt cele mai grave?
Leziunile survenite la nivelul capului sunt, cu adevărat, extrem de periculoase, însă asta nu înseamnă că celelalte tipuri de accidentări sunt mai puțin importante. Dacă ne gândim, de exemplu, la traumatismele de la nivelul coloanei vertebrale, ne dăm seama, iată, că periculoase sunt toate. Revenind, însă, la leziunile de la nivelul capului putem spune că acestea pot duce la sângerări excesive, dar și la efecte pe termen lung. Dacă nu este investigată și tratată corespunzător o leziune la nivelul capului, sechelele pot fi cu adevărat serioase.

Ce trebuie să facem în cazul unui traumatism la genunchi, de exemplu?
Traumatismul la genunchi nu este simplu, mai ales pentru că vorbim că ne este afectată cea mai mare și complexă articulație a corpului. Consultația este esențială, însă până în momentul în care se ajunge la medic, imobilizarea este cheia. Articulația genunchiului, în caz de traumatism, trebuie să fie cât mai puțin folosită. Apoi urmează, sigur, consultația clasică, consultație în zona imagistică, intervenție chirurgicală, dacă dignosticul o impune, recuperare printr-un protocol de tratment din zona kinetoterpie - fizioterapie.

Mai rar întâlnite sunt traumatismele membrelor superioare. Ce înseamnă luxaţia umărului?
Umărul este o articulație extrem de delicată, fiind totodată cea mai mobilă din corpul uman. Această mobilitatea crescută face ca articulația umărului să fie expusă la diferite traumatisme ce pot duce la distrugeri tisulare. Una dintre aceste patologii este luxaţia acută de umăr, ce constă în ieşirea capetelor osoase din articulaţia umărului. Tratamentul ortopedic al luxației acute de umăr este o metodă conservatoare. Diagnosticul se pune foarte simplu cu ajutorul unor radiografii de umăr. Rareori, în cazul fracturilor asociate, este necesară o investigație cu RMN sau un CT de umăr. Se face reducerea luxaţiei, adică repunerea în articulaţie a capului humeral cât mai rapid cu putinţă. În cazul în care se întârzie acest lucru pot apărea contracturi musculare ce o fac tot mai dificil sau chiar imposibil de efectuat.
Postreducere, umărul se imobilizează într-un bandaj special sau într-o orteză de umăr pentru 2-3 săptămâni, timp necesar vindecării leziunii de labrum.
Reducerea unei luxaţii presupune indiferent de metodă, parcurgerea drumului invers producerii ei. Nerespectarea acestei indicaţii blochează vindecarea breşei labrale şi constituie una din cauzele pentru care umărul se reluxează. După această perioadă se începe recuperarea.

O simplă lovitură poate crea complicaţii? Să zicem, o entorsă la gleznă....
Cu siguranță că da. Orice leziune netratată, nediagnosticată, poate dezvolta complicații diferite. Să dau un exemplu simplu: luxezi glenza, iar durerea, edemul, nu te lasă să mergi corect. O zi, două, o săptămână... Ei bine, acest simplu fapt afectează postura, de aici coloan vertebrală și așa mai departe. Iar acum am folosit un exemplu simplist...

Şi dacă nu ai dureri mari şi continui să schiezi, deşi ai o contuzie?
Lucrurile degenerează... este evident, iar gravitatea situației va fi și mai mare. Pe de altă parte, îmi este greu să cred că există oameni atât de îndrăgostiți de schiat încât să se supună chinului de bună voie. Dar, ok, dacă există, sfatul meu ca și medic este să se oprească.

Dacă, totuşi, nu poţi evita o cazatură sau un impact, ce ar trebui evitat? Se poate vorbi de o cazatură bună, astfel încât să nu ne punem în pericol?
Sigur că nu există căzătură bună, există mai degrabă căzătură care să facă cât mai puțin rău. Ca să te asiguri că faci tot ce-ți stă în putință pentru a „obține” o căzătură safe sunt doar câteva lucruri pe care trebuie să le faci. Nu te agita, lasă-te ușor, ușor, ai grijă să te îndepărtezi cât mai mult de obstacole, aruncă bețele, nu încerca să le folosești ca să te oprești, nu consuma băuturi alcoolice înainte să mergi la schi. De asemenea, la căzături pe spate este recomandat să-ți aduci bărbia în piept, astfel te asiguri că nu te vei lovi cu capul de gheață sau zăpadă. La cazăturile în față, încearcă să bagi umărul la primul contact cu zăpada sau cu gheața.

La snowboarding, care sunt cele mai frecvente accidente?
Încheieturile mâinilor sunt cele mai afectate, mai ales la începători. Majoritatea pun mâinile atunci când cad, încercând să oprească căderea. Impactul e puternic și poate duce la întinderi sau chiar fracturi.
Accidentele la gleznelor apar de obicei la impactul lateral (cu un copac sau altă persoană de pe pârtie), la aterizarea cu picioarele întinse, sau la o compresare și rotire a lor. Majoritatea accidentelor se prezintă printr-o fractură a osului Talus.
Datorită impactului cu copaci, gheața, pietre și alte suprafețe tari de pe pârtie apar accidentări foarte serioase ale capului, uneori chiar moartea.

Ce implică o căzătură sau o aruncare pe fesieri, pentru a împiedica un impact?
Foarte important este să eviți să cazi direct pe coccis (nada posteriorului). Acea zonă a coloanei va fi foarte afectată, iar durerile vor fi infernale. Altfel, o căzătură „corectă” pe partea dorsală trebuie să îndeplinească următoarele condiții: când cazi pe spate, ţine mâinile în spate-lateral la un unghi de 30-45 de grade, cu palmele spre sol, apoi când te apropii de sol, izbeşte solul cu mâinile; astfel vei atenua căzătura. Capul îl ţii cu bărbia spre piept, să nu se lovească direct de sol. Spatele va fi puţin rotunjit în această situaţie.
Nu uita: Adultul trebuie să țină brațul de lovire flexat! Copiii trebui să aibă grijă la cap, să țină capul în piept.

Poate fi afectată coloana? Dacă da, în ce condiţii?
Sigur... Clar că o tasare de vertebre poate apărea și în situația unui impact minor. Un impact major poate provoca o dizlocare, o hernie poate chiar și fractură.

Frigul, degerătura, umezeala, ne pot afecta membrele?
Degerăturile pot afecta orice parte a corpului, dar cele mai afectate sunt extremitățile: mâinile, picioarele, nasul și urechile. La -15 grade Celsius apare vasoconstricția (contractarea vaselor de sânge), pentru a incerca să păstreze temperatura corpului. Daca frigul persista, apar degerăturile. Acestea afectează cu precădere țesuturile aflate la distanță față de inimă. Primul semn al degerăturilor poate fi o ușoară senzație de durere sau o furnicătură la nivelul zonei afectate. Aceasta este adesea urmată de amorțeală. Pielea de la nivelul afectat poate fi întărită, palidă sau rece. E frecvent ca zona afectată să își piardă în mod accentuat sensibilitatea la atingere. Pe masură ce se dezgheață, pielea va deveni roșie și dureroasă. În cazuri severe, fluxul sanguin spre aria afectată se poate întrerupe. Dacă se întâmpla acest lucru, este nevoie neaparăt de ajutor medical.

De ce ar trebui să ţinem cont pentru a ne putea bucura în voie de sporturile de iarnă?
Fii în formă. Asigură-te că ești într-o stare fizică bună când practici schi. Dacă nu ești în formă, alege cu grijă traseul, până când vei fi apt pentru trasee mai dificile. Încălzește-te. Studiile au arătat că mușchii neîncălziți sunt mai expuși accidentărilor. Așa că încălzește-te prin alergare sau mers pe loc, 3-5 minute.
Hidratează-te. Chiar și un nivel mediu de deshidratare îți poate afecta abilitatea fizică și anduranța. Bea suficientă apă înainte, în timpul și după cursele de schi.
Informează-te cu privire la regulamentul de siguranță pe pârtie. Informează-te despre siguranța folosirii teleschiurilor. Poartă echipament corespunzător. Poartă mai multe straturi de îmbrăcăminte ușoară, largă, rezistentă la apă și vânt, care să asigure caldură și protecție. Cumpără sau inchiriază încălțăminte specială de schi și legături, care să corespundă standardelor de specialitate. Verifică schiurile și clăparii înainte de a schia. Trebuie să fie adaptate înălțimii, greutății tale, precum și abilității tale la schiat. Poartă echipamente de protecție adecvate precum ochelarii de protecție și o cască.

Garbo

Ultima actualizare: 28 Decembrie 2022 @ 03:12

• 
• 

Mai multe despre Garbo