Gastrita - vezi care sunt simptomele, cum tratezi și previi gastrita corect

Sistemul tău imunitar declanșează inflamația în țesuturi pentru a ajuta la combaterea infecțiilor și pentru a promova vindecarea.

Gastrita cronică este una dintre cele mai grave, insidioase și frecvente boli de-a lungul vieții. Se poate estima că mai mult de jumătate din populația lumii suferă de această boală într-o anumită măsură, ceea ce indică faptul că sute de milioane de oameni din întreaga lume pot avea gastrită cronică într-o formă sau alta.

Semnificația gastritei cronice ca boală gravă este, în mare măsură, subestimată în practica clinică, chiar dacă rolul gastritei în patogenia ulcerului peptic obișnuit și a cancerelor gastrice este evident. Se poate estima că milioane de decese premature pot apărea, anual, în întreaga lume, din cauza cancerului și ulcerului ca sechele ale gastritei cronice.

Gastrita cronică apare fie ca formă neatrofică, fie ca formă atrofică. Sunt forme și fenotipuri de gastrită care reprezintă stadii diferite ale aceleiași boli de-a lungul vieții.

Gastrita cronică a fost cunoscută și studiată încă de la primele decenii ale secolului al XX-lea, dar a primit mai multă atenție abia în 1982, după descoperirea Helicobacter pylori de către Warren și Marshall. A devenit clar că bacteria este cauza gastritei într-o majoritate covârșitoare a cazurilor, o posibilă excepție fiind o gastrită de origine autoimună. În consecință, a devenit evident că gastrita cronică poate fi vindecată prin eradicarea H. pylori, având ca rezultat normalizarea mucoasei gastrice, cel puțin în cazurile în care gastrita nu este dezvoltată până la stadii terminale atrofice (gastrită atrofică).

Simptomele gastritei

Simptomatologia gastritei poate varia în funcție de severitatea inflamației și de cauza subiacentă a afecțiunii. Unele persoane pot prezenta simptome evidente și deranjante, în timp ce altele pot avea gastrită asimptomatică, ceea ce înseamnă că nu prezintă simptome sau manifestă doar simptome ușoare.

Principalele simptome ale gastritei pot include:

• Durere abdominală sau arsură: Durerea este cel mai frecvent simptom al gastritei. Poate fi localizată în partea superioară a abdomenului, în zona stomacului, și poate fi descrisă ca o senzație de arsură sau de disconfort.
• Greață și vărsături: Gastrita poate duce la senzație de greață și, în unele cazuri, la vărsături. Vărsăturile pot fi precedate de o senzație de arsură în gât.
• Senzație de plenitudine sau balonare: Persoanele cu gastrită pot simți că stomacul este plin sau extins, chiar dacă au mâncat o cantitate mică de alimente.
• Pierderea poftei de mâncare: Gastrita poate duce la lipsa poftei de mâncare sau la reducerea apetitului.
• Eructații: Gastrita poate provoca eructații frecvente (râgâituri) care pot avea un gust acru.
• Scaune negre sau cu sânge: În unele cazuri, gastrita severă poate cauza sângerare în stomac, ceea ce poate duce la scaune de culoare închisă (melenă) sau cu sânge vizibil.
• Senzație de disconfort sau arsură în gură: Acidul gastric care irită mucoasa stomacului poate să ajungă și în gură, provocând senzații neplăcute.

Este important să menționăm că simptomele gastritei pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni digestive, cum ar fi ulcerul gastric sau refluxul gastroesofagian. De aceea, pentru un diagnostic precis și pentru a determina cauza exactă a simptomelor, este recomandat să consultați un medic sau un specialist gastroenterolog.

Tipuri de gastrită

Există mai multe tipuri de gastrită, clasificate în funcție de cauzele lor și caracteristicile specifice. Diagnosticarea corectă a tipului de gastrită implică evaluarea simptomelor, istoricul medical și efectuarea unor investigații suplimentare, cum ar fi endoscopia cu biopsie a mucoasei stomacului pentru analiză histologică. Cele mai comune tipuri de gastrită sunt:

• Gastrita acută: Este o formă bruscă de inflamație a mucoasei stomacului, care poate apărea în urma consumului de medicamente iritante (precum AINS), a consumului excesiv de alcool, infecției bacteriene (de exemplu, cu Helicobacter pylori) sau din cauza unui stres intens. Simptomele pot apărea rapid și pot include durere abdominală, greață, vărsături și senzație de arsură.
• Gastrita cronică: Este o formă persistentă și de lungă durată de inflamație a mucoasei stomacului. Poate fi cauzată de infecția cu Helicobacter pylori pe termen lung, de utilizarea cronică de medicamente iritante, de boli autoimune sau de alte cauze. Simptomele pot varia în intensitate și pot apărea și dispărea pe parcursul timpului. O gastrită acută netratată se poate transforma în gastrită cronică.
• Gastrita asociată cu infecția cu Helicobacter pylori: Infecția cu bacteriile Helicobacter pylori este o cauză comună a gastritei. Această bacterie se dezvoltă în mucoasa stomacului, provocând inflamație, iar, în unele cazuri, poate duce la ulcerații și chiar la dezvoltarea ulcerului peptic.
• Gastrita autoimună: Este o formă de gastrită cronică cauzată de un răspuns imun al organismului împotriva celulelor proprii ale mucoasei stomacului. Aceasta poate duce la distrugerea celulelor secretoare de acid gastric, determinând o scădere a producției de acid clorhidric în stomac.
• Gastrita erozivă: Este o formă de gastrită în care mucoasa stomacului suferă leziuni și eroziuni. Aceasta poate fi cauzată de factori iritanți precum AINS, alcoolul, stresul sau alte cauze. Gastrita erozivă poate duce la sângerare și poate necesita tratament medical imediat.
• Gastrita asociată cu refluxul biliar: În această formă de gastrită, lichidele din duoden (inclusiv bilă) revin în stomac și irită mucoasa gastrică.

Factori de risc și cauze

Gastrita este un răspuns al sistemului imunitar la ceva care se întâmplă deja în stomac. Sistemul tău imunitar trimite celule inflamatorii la mucoasa stomacului pentru a lupta împotriva infecțiilor și pentru a ajuta la repararea țesuturilor. Inflamația provoacă simptomele gastritei. Dar factorul inițial este altceva - ceva care îți amenință mucoasa stomacului. Există multe posibilități, iar printre ele menționăm:

Infecții

Infecțiile sunt printre cele mai frecvente cauze ale gastritei, în special gastrita acută. Infecțiile bacteriene și infecțiile virale asociate cu gripa stomacală pot provoca o reacție pe termen scurt, care de obicei dispare de la sine. Infecția cu H. pylori este o infecție bacteriană obișnuită, cronică, care poate provoca gastrită cronică. Mai rar, infecțiile cu paraziți și infecțiile fungice pot provoca, de asemenea, gastrită acută sau cronică.

Produse chimice

Alcoolul și anumite medicamente pot provoca gastrită acută sau cronică, în funcție de cât de mult și cât de des le folosiți. Acestea pot provoca eroziunea chimică a mucoasei stomacului (gastrită erozivă). Utilizarea excesivă a AINS (medicamente antiinflamatoare nesteroidiene), cum ar fi aspirina și ibuprofenul, este una dintre cele mai frecvente cauze ale gastritei acute. Unele droguri recreative, cum ar fi cocaina, o pot provoca, de asemenea.

Boala autoimună

Bolile autoimune provoacă inflamație cronică. În bolile autoimune, sistemul tău imunitar atacă în mod greșit celulele corpului tău cu inflamație. Gastrita cronică autoimună poate apărea spontan. Sau, mai rar, este posibil să aveți gastrită ca efect secundar al unei alte boli autoimune.

Aport redus de sânge

O intervenție chirurgicală majoră, o traumă sau o boală critică poate provoca gastrită acută. Stresul fiziologic sever determină corpul dumneavoastră să retragă alimentarea cu sânge din sistemul dumneavoastră digestiv pentru a-l redirecționa către organele dumneavoastră mai vitale. Acest lucru scade apărarea mucoasei stomacului, făcându-l mai vulnerabil la substanțele chimice din interior.

Cauze suplimentare

Alte cauze ale gastritei includ radioterapia, chimioterapia sau refluxul biliar.

Factorii de risc pentru gastrită sunt aceeași ca și posibilele cauze pentru această boală.

Diagnosticul de gastrită

Diagnosticul de gastrită implică o evaluare atentă a simptomelor, istoricului medical al pacientului și efectuarea unor investigații suplimentare pentru a confirma prezența și tipul de gastrită. Procesul de diagnostic poate include următoarele etape:

• Anamneză și examen fizic: Medicul va discuta cu pacientul despre simptomele resimțite, durata acestora, factorii declanșatori, precum și istoricul medical și istoricul familial. Un examen fizic va fi efectuat pentru a căuta semne fizice care pot sugera gastrită sau alte afecțiuni digestive.
• Analize de sânge: Se pot efectua analize de sânge pentru a evalua nivelul de hemoglobină și pentru a depista prezența infecției cu bacteriile Helicobacter pylori. De asemenea, se pot măsura nivelurile de markeri inflamatori în sânge.
• Test de respirație pentru depistarea infecției cu H. pylori: Acest test implică inhalarea unui anumit gaz sau lichid care conține o substanță specială. Dacă H. pylori este prezent în stomac, el va produce o reacție chimică detectabilă în respirație.
• Endoscopie digestivă superioară: Aceasta este o procedură în care medicul introduce un tub flexibil cu o cameră video (endoscop) în esofag, stomac și duoden pentru a vizualiza mucoasa și a identifica eventualele anomalii, leziuni sau inflamații. Pe parcursul endoscopiei, se pot lua și probe de țesut (biopsii) pentru analiză histologică.
• Biopsie și analiză histologică: Prin endoscopie, medicul poate preleva mici mostre de țesut din mucoasa stomacului (biopsie) pentru a fi analizate la microscop. Acest lucru permite confirmarea diagnosticului de gastrită și identificarea cauzei subiacente, cum ar fi infecția cu H. pylori sau gastrita autoimună.
• Alte teste imagistice: În unele cazuri, pot fi efectuate teste imagistice, precum ecografia sau tomografia computerizată (CT), pentru a evalua starea stomacului și a altor organe din jur.

Diagnosticul corect al gastritei este esențial pentru a determina tratamentul adecvat și pentru a exclude alte afecțiuni digestive cu simptome similare.

Tratamentul gastritei

Tratamentul gastritei depinde de tipul de gastrită diagnosticat, cauza subiacentă, gravitatea simptomelor și alte factori individuali. În general, tratamentul poate include o combinație de măsuri de stil de viață, schimbări alimentare și administrarea de medicamente.

Medicamente pentru reducerea acidității:

• Antagoniști ai receptorilor H2: Aceste medicamente (cum ar fi ranitidina sau famotidina) blochează acțiunea histaminei, reducând astfel secreția de acid gastric.
• Inhibitori ai pompei de protoni (IPP): Aceste medicamente (cum ar fi omeprazolul, pantoprazolul sau esomeprazolul) reduc producția de acid gastric, oferind astfel un control mai bun al simptomelor gastritei.

Tratamentul infecției cu Helicobacter pylori:

Dacă infecția cu H. pylori este identificată ca o cauză a gastritei, tratamentul va implica adesea o combinație de antibiotice (precum amoxicilina, claritromicina, metronidazol) și IPP sau antagoniști ai receptorilor H2, pentru a eradica bacteriile.

Evitarea factorilor de risc:

Încercați să evitați consumul excesiv de alcool, fumatul, utilizarea prelungită de AINS și stresul intens, deoarece acești factori pot agrava gastrita.

Schimbări alimentare:

Evitați alimentele iritante, picante, acide, grase sau prăjite, care pot agrava simptomele gastritei.

Consumați mese mai mici și mai frecvente pentru a reduce presiunea asupra stomacului și pentru a menține nivelul de aciditate cât mai constant.

Reducerea stresului:

Practicați tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi yoga, meditația, exercițiile de respirație sau alte activități relaxante.

Complicații ale gastritei

Gastrita netratată sau tratată necorespunzător poate duce la apariția unor complicații potențial grave.

Gastrita cronică sau erozivă poate duce la formarea de ulcerații în mucoasa stomacului sau duodenului. Ulcerul gastric poate provoca dureri severe, sângerare și, în cazuri grave, perforație în peretele gastric sau duodenal.

Inflamația mucoasei stomacului poate determina sângerarea vaselor de sânge din peretele stomacului sau duodenului. Aceasta poate duce la apariția sângelui în vomă sau scaun (melena) și poate necesita asistență medicală de urgență. Sângerarea pe termen lung din cauza gastritei poate duce la deficit de fier și, implicit, la anemia feriprivă. Anemia se caracterizează prin scăderea numărului de globule roșii și poate provoca oboseală, slăbiciune și alte simptome.

Gastrita severă sau ulcerațiile profunde pot provoca cicatrizarea și îngustarea canalului piloric, care este porțiunea inferioară a stomacului care se deschide în duoden. Această complicație poate duce la dificultăți de golire a stomacului și la vărsături frecvente.

Unele forme de gastrită cronică pot duce la distrugerea celulelor secretorii de acid gastric, determinând o scădere a producției de acid clorhidric în stomac. Această condiție poartă numele de gastrită atrofică și poate duce la malabsorbție de vitamina B12 și alte nutrienți esențiali, ceea ce poate cauza anemie pernicioasă și alte probleme de sănătate.

Gastrita autoimună, o formă de gastrită cronică cauzată de un răspuns imun al organismului împotriva celulelor proprii ale mucoasei stomacului, poate crește riscul de cancer gastric.

De aceea, este foarte important să se acorde atenție simptomelor gastritei și să se consulte un medic pentru evaluare și tratament adecvat.

Prevenția gastritei

Prevenția gastritei implică adoptarea unui stil de viață sănătos și evitarea factorilor de risc care pot contribui la dezvoltarea acestei afecțiuni. Printre măsurile preventive ce pot fi adoptate de orice pacient, se numără:

• Evitarea consumului excesiv de alcool
• Renunțarea la fumat
• Evitarea medicamentelor iritante
• Reducerea stresului
• Adoptarea unei diete echilibrate și evitarea alimentelor picante, grase și prăjite
• În cazul unei infecții cu H. Pylori, tratarea acesteia va preveni o eventuală gastrită acută.

Sursa foto: Shutterstock

---

---