Cum măsurăm corect tensiunea arterială și care sunt valorile normale ale acesteia

Este un indicator esențial al stării de sănătate a sistemului cardiovascular. Tensiunea arterială este măsurată în milimetri coloană de mercur (mmHg) și este exprimată prin două valori: tensiunea sistolică și tensiunea diastolică.

Circulația este similară cu o formă extrem de sofisticată de instalații sanitare - sângele curge prin artere precum apa curge printr-un furtun de grădină. Sângele curge prin corp din cauza diferenței de presiune.

Tensiunea arterială este cea mai mare la începutul călătoriei sale de la inimă - când intră în aortă - și este cea mai scăzută la sfârșitul călătoriei sale de-a lungul ramurilor mai mici ale arterelor. Această diferență de presiune este cea care face ca sângele să curgă.

Arterele afectează tensiunea arterială într-un mod similar cu proprietățile fizice ale unui furtun de grădină, afectând presiunea apei. Strângerea conductei crește presiunea în punctul de constrângere. Fără natura elastică a pereților arterelor, de exemplu, presiunea sângelui ar scădea mai repede în timpul pompării din inimă.

În timp ce inima creează presiunea maximă, proprietățile arterelor mențin această presiune, permițând sângelui să curgă în tot corpul.

Starea arterelor afectează tensiunea arterială și fluxul, iar îngustarea arterelor poate bloca în cele din urmă alimentarea cu totul, ducând la afecțiuni periculoase, inclusiv accident vascular cerebral și atac de cord.

Cum măsurăm corect tensiunea arterială

Măsurarea corectă a tensiunii arteriale este esențială pentru a obține rezultate precise și pentru a monitoriza corect starea de sănătate cardiovasculară.

Aparatul folosit pentru măsurarea tensiunii arteriale este un tensiometru. Acesta cuprinde o bandă de cauciuc și o manșetă umflate cu o pompă manuală sau automată.

Odată ce manșeta se umflă suficient pentru a opri pulsul, aceasta oferă o citire fie electronic, fie pe un cadran analogic.

Citirea înregistrează presiunea exercitată pentru a deplasa mercurul în jurul unui tub împotriva gravitației. Acesta este motivul pentru care măsurătorile tensiunii arteriale folosesc unitatea de milimetri de mercur (mm Hg).

Măsurați tensiunea arterială într-un moment în care sunteți relaxat. Evitați măsurarea imediat după ce ați consumat cafea, alcool, sau după ce ați fumat. De asemenea, evitați măsurarea imediat după exerciții fizice intense.

Asigurați-vă că vezica urinară este goală, deoarece o vezică plină poate influența valorile tensiunii arteriale.

Stați pe un scaun confortabil, cu spatele sprijinit și picioarele neîncrucișate, așezate pe podea. Relaxați-vă timp de 5 minute înainte de măsurare.

De obicei, măsurarea tensiunii arteriale nu provoacă durere sau disconfort. Cu toate acestea, o persoană poate simți o senzație temporară de strângere în jurul brațului unde manșeta se umflă.

Ce indică valorile tensiunii arteriale

Fiecare dintre cele două valori, sistolica și diastolica, are semnificații specifice:

• Tensiunea sistolică: Este valoarea mai mare și reprezintă presiunea în artere în momentul în care inima se contractă și pompează sângele în corp. Aceasta este prima valoare citită în timpul măsurării tensiunii arteriale.
• Tensiunea diastolică: Este valoarea mai mică și reprezintă presiunea în artere atunci când inima se relaxează între bătăi. Aceasta este a doua valoare citită în timpul măsurării tensiunii arteriale.

De exemplu, o tensiune arterială de 120/80 mmHg înseamnă că tensiunea sistolică este de 120 mmHg, iar tensiunea diastolică este de 80 mmHg.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și altor organisme de sănătate, tensiunea arterială poate fi clasificată astfel:

• Normală: Sistolica sub 120 mmHg și diastolica sub 80 mmHg.
• Prehipertensiune: Sistolica între 120-129 mmHg și diastolica între 80-89 mmHg.
• Hipertensiune de gradul 1 (ușoară): Sistolica între 130-139 mmHg sau diastolica între 80-89 mmHg.
• Hipertensiune de gradul 2 (moderată): Sistolica între 140-159 mmHg sau diastolica între 90-99 mmHg.
• Hipertensiune severă: Sistolica de 160 mmHg sau mai mare, sau diastolica de 100 mmHg sau mai mare.

Tensiunea arterială optimală și normală

Tensiunea arterială optimă este considerată a fi ideală pentru sănătatea cardiovasculară și indică un risc minim pentru bolile de inimă și alte complicații. Aceasta este caracterizată prin tensiune sistolică mai mică de 120 mmHg iar cea diastolică mai mică de 80 mmHg. Tensiunea arterială normală este ușor mai mare decât tensiunea arterială optimă, dar încă este considerată sănătoasă și nu necesită intervenții medicale. Aceasta este caracterizată prin valori ale tensiunii sistolice cuprinse între 120-129 mmHg iar cele diastolice între 80-84 mmHg.

Prehipertensiunea

Prehipertensiunea, cunoscută și sub denumirea de tensiune arterială crescută, este o condiție în care valorile tensiunii arteriale sunt mai mari decât cele normale, dar nu suficient de ridicate pentru a fi clasificate drept hipertensiune. Aceasta este considerată un semnal de avertizare că tensiunea arterială ar putea deveni problematică dacă nu sunt luate măsuri preventive.

Prehipertensiunea este definită de valorile următoare:

• Tensiunea sistolică: între 120 și 129 mmHg
• Tensiunea diastolică: între 80 și 89 mmHg

Prehipertensiunea indică un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială (tensiune arterială ridicată) în viitor. Persoanele cu prehipertensiune au un risc mai mare de a suferi de boli cardiovasculare, cum ar fi atacul de cord și accidentul vascular cerebral. De asemenea, prehipertensiunea poate afecta sănătatea rinichilor și a altor organe.
Prehipertensiunea este un semnal de avertizare că sunt necesare schimbări în stilul de viață pentru a preveni progresia către hipertensiune și pentru a reduce riscurile asociate bolilor cardiovasculare. Adoptarea unui stil de viață sănătos, monitorizarea regulată a tensiunii arteriale și consultarea periodică a medicului pot ajuta la gestionarea și prevenirea prehipertensiunii.

Hipotensiunea arterială

Hipotensiunea arterială, sau tensiunea arterială scăzută, este o condiție în care valorile tensiunii arteriale sunt sub nivelurile normale. Deși, în multe cazuri, hipotensiunea nu cauzează probleme grave și poate fi un semn al unei bune sănătăți cardiovasculare, poate totuși indica probleme de sănătate sau poate cauza simptome neplăcute în anumite situații.

Nu există o valoare exactă care să definească hipotensiunea arterială, deoarece valorile normale pot varia de la o persoană la alta. În general, tensiunea arterială este considerată scăzută dacă valorile sunt sistolica sub 90 mmHg iar diastolica sub 60 mmHg

Hipotensiunea arterială poate fi asimptomatică sau poate cauza diverse simptome, în funcție de gravitatea și cauza scăderii tensiunii arteriale:

• Amețeli sau vertij
• Leșin
• Oboseală
• Lipsa de concentrare
• Vedere încețoșată
• Greață
• Piele rece, umedă și palidă
• Respirație superficială și rapidă

Hipotensiunea ortostatică (posturală) apare când o persoană se ridică brusc în picioare dintr-o poziție de șezut sau culcat. Se manifestă prin amețeli sau leșin și este cauzată de incapacitatea sistemului cardiovascular de a se adapta rapid la schimbările de poziție.

Hipotensiunea postprandială apare după masă, mai ales la persoanele în vârstă. Este cauzată de redistribuirea sângelui către sistemul digestiv.

Hipotensiunea neural mediată apare după statul în picioare prelungit sau după expunerea la stres emoțional. Este cauzată de o comunicare defectuoasă între inimă și creier.

Hipotensiunea severă (șoc) este o formă periculoasă care necesită intervenție medicală imediată. Apare în cazuri de pierderi mari de sânge, infecții severe sau reacții alergice extreme.

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială, cunoscută și sub numele de tensiune arterială ridicată, este o afecțiune cronică în care forța exercitată de sânge asupra pereților arteriali este prea mare. Aceasta poate duce la complicații grave, cum ar fi bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și insuficiența renală, dacă nu este gestionată corespunzător.

Hipertensiunea arterială este clasificată pe baza valorilor tensiunii arteriale sistolice și diastolice după cum urmează:

• Hipertensiune de gradul 1 (ușoară): Sistolica între 130-139 mmHg sau diastolica între 80-89 mmHg.
• Hipertensiune de gradul 2 (moderată): Sistolica între 140-159 mmHg sau diastolica între 90-99 mmHg.
• Hipertensiune severă: Sistolica de 160 mmHg sau mai mare, sau diastolica de 100 mmHg sau mai mare.

Hipertensiunea arterială este adesea numită "ucigașul tăcut" deoarece, de obicei, nu prezintă simptome evidente până când nu provoacă complicații severe. Atunci când simptomele apar, acestea pot include:

• Dureri de cap
• Amețeli
• Tulburări de vedere
• Dificultăți de respirație
• Durere în piept
• Sângerări nazale

Care sunt cauzele ce duc la o tensiune arterială mărită

Hipertensiunea primară este cea mai comună formă de hipertensiune, afectând majoritatea persoanelor cu tensiune arterială crescută. Cauzele exacte ale hipertensiunii primare nu sunt pe deplin înțelese, dar sunt implicați mai mulți factori de risc.

Predispoziția genetică joacă un rol important. Persoanele care au membri ai familiei cu hipertensiune au un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune.

Riscul de hipertensiune crește odată cu înaintarea în vârstă. Pe măsură ce îmbătrânim, arterele devin mai rigide, ceea ce poate crește tensiunea arterială.

Bărbații sunt mai predispuși la hipertensiune arterială până la vârsta de 55 de ani, după care riscul devine similar pentru bărbați și femei.

Hipertensiunea este mai frecventă și adesea mai severă la persoanele de origine africană comparativ cu cele de alte rase.

Excesul de greutate și obezitatea cresc riscul de hipertensiune deoarece necesită mai mult sânge pentru a furniza oxigen și nutrienți țesuturilor, ceea ce mărește volumul de sânge pompat de inimă și presiunea asupra pereților arteriali.

Lipsa activității fizice contribuie la obezitate și la creșterea tensiunii arteriale. Activitatea fizică regulată ajută la menținerea unei greutăți sănătoase și la reducerea tensiunii arteriale.

O dietă bogată în sare poate determina retenția de lichide, ceea ce crește volumul de sânge și, implicit, tensiunea arterială.

Potasiul ajută la echilibrarea cantității de sodiu din celule. Lipsa acestuia în dietă poate duce la acumularea de sodiu în sânge.

Consumul de alcool în cantități mari poate crește tensiunea arterială. Consumul moderat este definit ca o băutură pe zi pentru femei și două băuturi pe zi pentru bărbați.

Stresul cronic poate contribui la hipertensiune. În plus, metodele nesănătoase de gestionare a stresului, cum ar fi mâncatul excesiv, consumul de alcool și fumatul, pot agrava problema.

Hipertensiunea secundară este cauzată de o afecțiune subiacentă. Este mai rară decât hipertensiunea primară și poate apărea brusc.

Metode prin care se poate scădea tensiunea arterială

Scăderea tensiunii arteriale implică adesea o combinație de modificări ale stilului de viață și, în unele cazuri, tratament medicamentos. Implementarea acestor schimbări în stilul de viață poate contribui semnificativ la reducerea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea sănătății generale.

Alimentație sănătoasă

Alimentația joacă un rol esențial în controlul și reducerea tensiunii arteriale. O dietă sănătoasă nu doar că ajută la menținerea unei greutăți corporale adecvate, dar contribuie și la echilibrarea nivelurilor de nutrienți care influențează direct tensiunea arterială. Iată câteva recomandări și strategii alimentare specifice pentru scăderea tensiunii arteriale:

Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension)

Dieta DASH este una dintre cele mai recomandate diete pentru scăderea tensiunii arteriale. Aceasta pune accentul pe:

• Fructe și legume: Consumați cel puțin 4-5 porții de fiecare pe zi.
• Produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi: 2-3 porții pe zi.
• Cereale integrale: 6-8 porții pe zi.
• Proteine slabe: Carne slabă, pește și păsări de curte, cu un accent deosebit pe peștele gras bogat în omega-3.
• Nuci, semințe și leguminoase: 4-5 porții pe săptămână.
• Grăsimi sănătoase: Ulei de măsline, avocado, nuci.

Reducerea consumului de sodiu, creșterea consumului de potasiu, consumul de fibre, reducerea grăsimilor saturate și trans, consumul de grăsimi sănătoase, reducerea consumului de zahăr, consumul moderat de alcool, o hidratare adecvată și evitarea cofeinei în exces sunt pași importanți pentru adoptarea unei alimentații sănătoase.

Exerciții fizice

Exercițiile fizice regulate sunt extrem de importante pentru menținerea sănătății cardiovasculare și pentru scăderea tensiunii arteriale. Activitatea fizică nu doar că poate reduce tensiunea arterială în sine, dar poate contribui și la pierderea în greutate, la reducerea stresului și la îmbunătățirea generală a sănătății.

Exercițiile aerobice cresc ritmul cardiac și fortifică mușchii inimii, îmbunătățind astfel capacitatea inimii de a pompa sângele prin vasele de sânge, ceea ce poate duce la scăderea tensiunii arteriale în timp.

Odihnă și somn

Odihna și somnul nu sunt doar aspecte esențiale ale vieții de zi cu zi, ci joacă un rol vital în menținerea sănătății inimii și a vaselor de sânge. Prin adoptarea unui program regulat de somn și prin implementarea unor practici de odihnă sănătoase, puteți contribui semnificativ la scăderea tensiunii arteriale și la menținerea unei stări generale de sănătate bună.

Renunțarea la fumat

Renunțarea la fumat este un pas major și benefic pentru sănătatea dumneavoastră cardiovasculară. Efectele pozitive ale acestei schimbări de stil de viață pot fi văzute relativ rapid, iar beneficiile pe termen lung sunt semnificative în reducerea riscului de boli grave.

Fumatul este un factor de risc major pentru hipertensiune arterială și pentru multe alte probleme de sănătate, inclusiv bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale.

După renunțarea la fumat, tensiunea arterială poate începe să scadă în mod semnificativ în primele zile și săptămâni. În timp, riscul de hipertensiune arterială poate fi redus semnificativ.

În câteva luni de la renunțarea la fumat, pereții vaselor de sânge încep să se recupereze, devenind mai elastici și mai capabili să regleze presiunea sângelui în mod normal.

Reducerea stresului

Reducerea stresului este crucială în menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase și în promovarea unei stări generale de bine. Stresul cronic poate contribui semnificativ la creșterea tensiunii arteriale și poate avea efecte negative asupra sănătății cardiovasculară pe termen lung.

Practicile de meditație și mindfulness ajută la reducerea activității sistemului nervos simpatic (responsabil pentru reacția de "luptă sau fugi"), ceea ce poate contribui la scăderea tensiunii arteriale.

Tehnicile de respirație profundă și de relaxare musculară progresivă pot reduce tensiunea arterială și pot induce o stare de calm.

Ceaiurile naturale: valeriana

Valeriana este o plantă cunoscută pentru proprietățile sale calmante și sedative, iar unele cercetări sugerează că poate avea un efect benefic asupra reducerii stresului și a anxietății.

Valeriana poate ajuta la reducerea nivelurilor de stres și anxietate, ceea ce poate avea un efect benefic asupra tensiunii arteriale. Stresul cronic poate contribui la creșterea tensiunii arteriale, iar gestionarea stresului poate ajuta la menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase.

Proprietățile sedative ale valerienei pot contribui la relaxare și la inducerea unui somn mai bun. Un somn odihnitor poate, de asemenea, influența pozitiv tensiunea arterială.

Valeriana poate fi o opțiune naturală pentru gestionarea stresului și a anxietății, iar aceste beneficii pot avea un impact pozitiv asupra sănătății generale și poate indirect asupra tensiunii arteriale în cazurile în care stresul contribuie la aceasta.

Metode de prevenție a tensiunii arteriale mărite

Prevenirea tensiunii arteriale crescute este esențială pentru menținerea unei sănătăți cardiovasculare bune și pentru reducerea riscului de complicații pe termen lung.

Consumați o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase. Limitați consumul de sare și de alimente procesate sau bogate în grăsimi saturate și trans.

Menținerea unei greutăți sănătoase prin dietă echilibrată și exerciții fizice regulate poate reduce riscul de hipertensiune arterială.

Includeți în rutina zilnică exerciții cum ar fi mersul pe jos rapid, alergatul, înotul sau ciclismul. Exercițiile aerobice ajută la întărirea inimii și a vaselor de sânge, reducând astfel tensiunea arterială.

Exercițiile care lucrează musculatura ajută la menținerea unei mase musculare sănătoase și la îmbunătățirea metabolismului, ceea ce poate sprijini sănătatea cardiovasculară.

Programați vizite medicale regulate pentru măsurarea tensiunii arteriale și pentru evaluarea stării generale de sănătate. Acest lucru poate ajuta la depistarea timpurie a oricăror modificări ale tensiunii arteriale și la intervenția precoce.

Menținerea nivelurilor sănătoase de colesterol și controlul glicemiei sunt esențiale pentru sănătatea cardiovasculară generală și pentru prevenirea tensiunii arteriale crescute.

Sursa foto: Shutterstock

---

---