Cum depășim frica de colonoscopie? Dr. Alina Constantin: Principalele temeri ale pacienților sunt frica de disconfort, aflarea unui rezultat negativ și anxietatea legată de pregătirea pentru procedură

Temerile lor legate de efectuarea unei colonoscopii sunt adesea rezultatul unor percepții enorate sau a unei lipse de cunoștințe, care pot fi ajustate prin informare corectă și o bună comunicare cu medicul.

La baza tendinței de a amâna această procedură stau o serie de blocaje fizice sau emoționale, pe care le vom analiza în continuarea articolului cu Dr. Alina Constantin, medic specialist gastroenterologie cu competență în endoscopia diagnostică și terapeutică, în cadrul Ponderas Academic Hospital.

Temerile pacienților legate de colonoscopie

„Principalele temeri ale pacienților când vine vorba de efectuarea unei colonoscopii includ frica de durere și disconfort, aflarea unui rezultat negativ, anxietatea legată de pregătirea pentru procedură (care implică un regim și ingerarea unei solutii laxative) și frica de complicații posibile după procedură. Unii pacienți sunt, de asemenea, incomodați de natura invazivă a investigației”, menționează dr. Alina Constantin.

Primul gând al pacienților care primesc din partea medicului o recomandare pentru realizarea acestei investigații este disconfortul pe care îl vor simți, amplificat adesea de experiențele povestite de alți pacienți și de ideea de a avea un tub introdus în colon. Pe lângă sentimentul puternic de disconfort, nesiguranța pacineților mai apare și din motive de expunere a unei părți intime a corpului, care îi poate face să se simtă vulnerabili și incomozi.

Chiar și după ce depășesc cu mult efort psihic aceste incertitudini, pacienții mai fac un pas înapoi când află cum trebuie să se pregătească pentru investigație. Dieta care implică o alimentație fără fibre timp de câteva zile și administrarea de soluții laxative pentru curățarea colonului îi determină frecvent să amâne procedura sau chiar să o anuleze, chiar și dacă acest lucru presupune să își pună sănătatea în pericol.

Un alt motiv semnificativ care se află în strânsă legătură cu liniștea emoțională a pacienților este frica de a primi un diagnostic grav. Gândul că investigația poate descoperi un cancer colorectal creează un puternic sentiment de anxietate și îi face să amâne momentul cât mai mult timp. În plus, pacienții se consolează cu lipsa unor simptome evidente și consideră într-un final că nu este necesară colonoscopia.

Cum depășim frica de colonoscopie?

Cu scopul de a diminua percepțiile pacienților legate de această investigație care sunt construite, deseori, pe impresii exagerate ori pe cazuri particulare, dr. Alina Constantin ne explică care este nivelul real de disconfort resimțit în timpul unei colonoscopii : „În prezent, confortul din timpul procedurii este asigurat pentru că majoritatea pacienților beneficiază de sedare profundă administrată de medicul anestezist. De cele mai multe ori, pregătirea pentru colonoscopie, care implică « golirea intestinului », poate fi mai incomodă decât procedura în sine. După colonoscopie, unii pacienți pot simți balonare sau crampe ușoare, dar acestea sunt de obicei temporare. ”

Medicul mai menționează și importanța comunicării deschise cu pacientul, în care acestuia să îi fie explicate, în detaliu, atât etapele procedurii, dar mai ales beneficiile acesteia pentru depistarea precoce a cancerului de colon și posibilitatea tratării afecțiunilor înainte ca acestea să devină grave.

„Un pacient poate depăși teama de colonoscopie prin informare corectă despre procedură, prin discuții cu medicul care să răspundă la toate întrebările și neliniștile sale legate de colonoscopie, și prin înțelegerea faptului că aceasta este o investigație de rutină, sigură și cu beneficii importante pentru sănătate. Și bineințeles, dialogul cu alte persoane care au trecut prin procedură și au avut experiențe pozitive poate fi de mare ajutor ”, mai precizează dr. Alina Constantin.

Alternative pentru colonoscopie

Există alternative mai puțin invazive pentru depistarea și monitorizare afecțiunilor intestinale, inclusiv cancerul colorectal, însă care prezintă avantaje și dezavanjate, și care pot fi luate în considerare doar în funcție de situația particulară a pacientului și de indicațiile medicului specialist. Printre investigațiile alternative sunt – testele de scaun pentru depistarea sângerărilor (testele FIT), colonoscopia virtuală (tomografia computerizată – CT) prin care se obțin imagini detaliate ale intestinului gros, iar „atunci când nu este necesară o colonoscopie completă, se poate recurge doar la rectosigmoidoscopie, care examinează doar rectul și o parte a colonului”, completează dr. Alina Constantin.

O investigație vitală în prevenția cancerului colorectal

Colonoscopia rămâne în continuare cel mai eficient instrument în prevenția cancerului colorectal, deoarece aceasta poate detecta polipi sau alte anomalii la nivelul colonului și rectului, înainte ca acestea să devină maligne. De asemenea, îndepărtarea acestor polipi în timpul procedurii reduce semnificativ dezvoltarea cancerului.

Cancerul colorectal se situează pe locul trei în topul celor mai frecvente tipuri de cancere la nivel mondial. În România, potrivit raportului OCDE – Profilul de țară privind cancerul – România 2023, cancerul de colon este al doilea în privința numărului de decese prin cancer la bărbați și al treilea în rândul femeilor.

Screening-ul regulat, în special după vârsta de 50 de ani sau în cazul persoanelor cu factori de risc, este singura soluție care permite depistarea cancerului într-un stadiu incipient, când este ușor tratabil.

Atunci când teama pentru colonoscopie îți este alimentată de percepții greșite despre disconfortul din timpul procedurii sau de informarea precară, discută cu medicul toate aceste incertitudini, află în ce constă fiecare etapă și conștientizează necesitatea ei asupra sănătății tale.

Foto fr si main: Peter Porrini /Shutterstock

Garbo

Ultima actualizare: 10 Septembrie 2024 @ 03:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo