Descoperirea celulelor nemuritoare porneste dintr-o poveste trista si impresionanta, facand istorie acolo unde am putea crede ca doar Zeii au acces.
Stiinta medicala a intampinat numeroase obstacole de-a lungul vremurilor si multe din progresele impresionatate au inceput pe ascuns, in secret, fiindca ori legea, ori moralitatea sau religia nu a permis stiintei sa se “apropie” prea mult de om. Si intr-un fel este firesc, fiindca unele studii au necesitat vieti. Asa se intampla si in cazul celulelor HeLa, prelevate “pe furis” de un medic pasionat si poate cu o intuitie ascutita. Vestitele, protejatele si misterioasele celule HeLa au reprezentat primele fractiuni umane care s-au vandut. Dar sa nu pierdem firul povestii.
Atunci cand chirurgia a luat amploare si tehnicile de laborator au permis studiul microscopic si biochimic al celulelor s-a putut intelege lesne ca tumorile canceroase aveau celule atipice. Asadar, trebuiau studiate.
In anul 1951, dupa cum releva datele istorice, o femeie de culoare neagra a fost diagnosticata cu un soi agresiv de cancer genital. Nu era prima si cu siguranta, dupa cum ati putut afla in vremurile contemporane, nu a fost nici ultima diagnosticata cu aceasta maladie. Femeia se afla la o varsta tanara, avea deja copii si un sot minunat, fiind abia trecuta de 30 de ani, insa boala a rapus-o repede, murind la mai putin de un an dupa ce a fost diagnosticata. Medicul sau a incercat sa o opereze, dar fara rezultate, insa a luat din tumora – fara a cere consimtamantul pacientei sau al familiei - o mostra mica de celule pe care a trimis-o intr-un laborator sa fie studiata.
Asa a inceput minunea, Henrietta Lacks fiind, pana la momentul actual, singura femeie din lume care a prezentat acest soi de celule nemuritoare ce ii poarta numele: celulele HeLa. Aceste celule “traiesc” si in zilele noastre.
Fascinantele celule HeLa
Aceste celule au devenit in scurt timp nepretuite din punct de vedere medical fiindca aveau cateva atrubutii specifice si unice pana atunci in lumea medicala: aceste celule traiau nesfarsit printr-o rata de divizare extraodinara si o longevitate impresionanta, rezistand dupa inghetare zeci de ani si totodata putand fi divizate cu usurinta.
Ele au fost folosite pentru obtinerea vaccinului poliomielitic.
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural
Prof. Dr. Ruxandra Sinescu lansează programul RenYOU Aesthetics: consultații gratuite pentru proceduri chirurgicale non-estetice