Aproape intotdeauna, in cultura universala, femininul si femeia au fost privite ca alteritate, sau ca deviatie de la ceea ce a fost considerat ca fiind “bun” , acel bine acceptat universal. Masculinul inseamna, in aceasta paradigma reductionista: forta, verticalitate, inteligenta, combativitate, capacitate de a solutiona probleme, stralucire, actiune. Iar feminul, vorbind despre acelasi mecanism al atribuirii de roluri, se refera la pasivitate, lipsa de curaj, emotivitate, pacat, lipsa de genialitate dar si… maternitate.
Acesta este motivul pentru care, timp de mii de ani, femeilor li s-a refuzat manifestarea individualitatii lor, singurul rol important acceptat, fiind acela legat de functia naturala de mame, ingrijitoare. Ele si-au desfasurat activitatea in spatiul familiei, in spatiul privat al gospodariei, manifestandu-si atentia fata de ceilalti, acolo unde, tot in mod cultural, rolul de “cap al familiei” il detine tot barbatul. Orice fel de manifestare publica le-a fost deci, atribuita barbatilor. De asemenea, acestora le-a fost refuzat dreptul de a se implica mai mult in cresterea copiilor lor, de a fi blanzi si de a-si exprima emotiile. Cu toate acestea, barbatii au facut istoria, jocurile politice si economice, datorita combativitatii inzestrate cu valoare pozitiva, ei conteaza in cultura, acaparand discursul general.
“A combate insa perfectabilitatea sexului feminin si lipsa germenului unor calitati, cu mult superioare ale sexului forte, este enorm de anevoios”, scria in anul 1879, Maria Flechtenmacher, in perioade tulburi, la finalul Razboiului pentru Independenta. “De la un timp observ o miscare insemnata, o transformatiune considerabila in moravurile si tendintele femeilor noastre. Au inteles pretutindeni ca inactivitatea este o crima si ca participarea lor la viata sociala este perfectamente folositoare, indispensabila, imperioasa”, continua ea, povestind despre implicarea femeilor romane, in acea perioada, in activitati de ajutorarare si ingrijire a ranitilor de razboi.
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural
Prof. Dr. Ruxandra Sinescu lansează programul RenYOU Aesthetics: consultații gratuite pentru proceduri chirurgicale non-estetice