Scoate niste banuti din buzunar si ii arunca in punga cersetoarei.
Cersetoarea a facut cu mana semnul crucii, afisand un chip de umilinta si de jale universala. Tipul si-a luat mana de pe umarul meu si a iesit din statia de metrou. Pun pariu ca, acasa, o sa povesteasca despre cum a aparat el o biata femeie saraca de un om fara suflet, la metrou.
A doua zi am sunat un prieten. Era un tip amuzant, cu ochi ca maslinele, roman. Reusise sa faca doar trei ani de scoala. Lipsa totala de educatie nu il impiedica sa se plimbe pe strazile orasului in masini straine scumpe si sa locuiasca intr-o “casuta” cu nenumarate ferestre si balcoane.
De la prietenul meu am reusit sa aflu ca aceasta afacere, in ciuda aparentei spontaneitati, este in mod clar organizata. Este supravegheata de retele organizate de cersetorie. Copii folositi sunt “inchiriati” de la familii de alcoolici sau sunt pur si simplu furati.
Eu trebuia sa aflu raspunsul la intrebarea – de ce doarme copilul? Si l-am primit. Prietenul meu rrom a rostit fraza in mod absolut obisnuit, cu o voce calma, ca si cum ar fi vorbit despre vreme, facandu-ma sa ma zvarcolesc sub impactul socului:
- Sunt pe heroina, sau pe vodca… Am ramas consternat. “Cine e pe heroina? Cine e pe vodca?”
Mi-a raspuns:
- Copilul, ca sa nu tipe. Femeile stau cu el toata ziua; iti imaginezi ca puradelul s-ar plictisi…
Ca sa tina copilul adormit toata ziua, il indopau cu vodca sau cu droguri. Desigur, organismul copiilor nu e capabil sa faca fata unui asemenea soc. Si adesea, copiii mor. Si lucrul cel mai ingrozitor – uneori copiii mor in timpul “zilei de lucru”. Iar mama imaginara trebuie sa tina pe brate un copil mort, pana seara. Astea sunt regulile. Iar trecatorii o sa arunce ceva banuti in punga si vor crede ca fac o fapta morala. Ca ajuta o “mama singura”…
A doua zi mergeam prin apropierea aceleiasi statii de metrou. Mi-am scos la lumina identitatea de jurnalist si m-am pregatit sa pornesc o conversatie serioasa. Dar n-a mers. Insa a scos la iveala urmatoarele…
O femeie statea pe jos si tinea pe brate un copil. Am intrebat-o despre actele copilului si, lucrul cel mai important, unde e copilul de ieri – lucru pe care ea l-a ignorat pur si simplu.
Intrebarile mele nu au fost ignorate de trecatori. Mi s-a spus ca sunt nebun, sa tip la o biata cersetoare cu un copil. Pana la urma, am fost scos din statia de metrou, in suturi si huiduieli. Singurul lucru care imi mai ramanea de facut era sa sun la politie. Cand a sosit politia, cersetoarea si copilul disparusera. Am ramas acolo, cu un sentiment deplin de “Incerc sa ma lupt cu morile de vant”.
Ce puteti sa faceti:
Cand vedeti la metrou sau pe strada femei cu copii, care cersesc, ganditi-va inainte sa duceti mana la buzunar. Ganditi-va ca, daca n-ar fi fost sutele si miile noastre de maini care se duc catre buzunar, afacerea asta ar fi murit. Ar fi murit afacerea, si nu copiii – indopati cu vodca sau cu droguri. Nu va uitati la copilul adormit cu afectiune. Ci vedeti acolo oroarea… De vreme ce cititi acest articol, acum stiti de ce doarme copilul din bratele cersetoarei.”
I.S.
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară