Bombardamente in Gaza: Razboiul prin ochii unei femei!

Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români

1 Noiembrie 2024

Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară

16 Octombrie 2024

11 August 2014 publicat în Social

24 share-uri

Unul cate unul… Rigorile academice si poate jurnalistice mai au vreo relevanta in cancelariile europene sau peste ocean? Cand copiii ucisi pe o plaja dintr-o estimare gresita se numesc sec 'victime colaterale', ce tratat si ce lege din lume mai sunt facute pentru oameni? Cand aceiasi copii, de partea cealalta a granitei se arunca la pamant pe burta, protejandu-si capsorul sau se trezesc in miezul noptii fugind pe scari spre adaposturi, ce forma de rezistenta din lumea asta mai este legitima?

• "Vin musulmanii!"

Si ograda mea, Umma (Comunitatea credinciosilor musulmani), ca forma de raportare identitara (caci la alta nu reusesc sa ma raportez - sunt prea hibrida) apoi strict ce se intampla in Orientul Mijlociu imi spune asa: In timpul actiunilor coloniale, modernitatea, sursa de putere, avea un caracter imperialist. Caci, in final, ce altceva a fost colonizarea daca nu punerea brutala in contact a societilor moderne cu celelalte care erau mai putin.

Cel mai modern isi impunea valorile celui mai putin modern, interzicandu-i orice proces de modernizare independent si endogen. Valorile celui mai modern au devenit orizontul fortat pentru popoarele colonizate: insusindu-si procesul de modernizare al celui mai putin modern, cel mai modern il priva pe acesta din urma de orice suveranitate. Va exista intotdeauna un decalaj intre modernitatea triumfanta a celui mai puternic si cea confuza a colonizatului. Decalajul pe scara modernitatii a ramas o sursa de dominare. Mai moderni? Mai putin moderni?? Ce este, de fapt, modernitatea intre aceste grade de comparatie??

Postcolonial, Umma sufera de contractii, are migrene, e un bolnav al lumii, asemeni "bolnavului Europei" de odinioara. Un decalaj si mai abisal este cel emotional. Oamenii de acolo nu au repere iar grile mentale precum nationalism, socialism sau comunism le vor oferi o falsa perspectiva asupra vietii lor.

Fac salturi istorice si ajung in zilele noastre cand, popoarele desenate pe harta ale Orientului Mijlociu, ajung, deloc intamplator, sa fie exportatoare de instabilitate, de terorism, de ura, de epurare etnica sau religioasa.

Gloria araba de altadata, exportatoare de civilizatie, acum, ingrozeste lumea! "Vin musulmanii!" - iar in socul acesta, coreligionarii mei inteleg sa ignore legile statelor unde au emigrat, inteleg sa faca crime de onoare la Paris sau Londra, inteleg sa faca "islamic area" in aeroporturile internationale, inteleg sa ingroase randurile gruparilor teroriste precum Hammas, Hezbollah, AL Qaida sau Fratia Musulmana, grupari care, in drumul lor spre modernizare, au ajuns miscari de "rezistenta". In tarile arabe, cu exceptia ipocrita a Golfului, se moare de foame. Se moare de saracie, de razboi, de conflicte, de frica, de ura, se moare din lipsa de iubire, si de afectiune. Se moare! In disperarea lor, oamenii aleg reprezentati fundamentalisti, radicali, existente urate, demne de periferia umana. Sau nici macar de ea...

Cine este detinatorul adevarului absolut?

Iar eu, traiesc socul meu interior. Arabii nu sunt sperietoarea globului, si prin extensie, musulmanii nu sunt Bau-Bau-ul omenirii! Au resurse sa se regaseasca. Sa se reinventeze. Au un trecut cu care nu trebuie sa le fie rusine. Si chiar daca in trecut pot exista pete negre in relatiile cu ceilalti... care natie, care religie, care rasa, care individ este perfect/perfecta? Cine este detinatorul adevarului absolut? De ce trebuie sa vedem salvarea in bigotism si actiuni revansarde?? Musulmanii astazi isi transforma copiii in scuturi vii, de la 4-5 ani sunt invatati sa foloseasca arme, sunt transformati in shahid (In araba - martir) cand inca sunt vii, intr-o noua moda a cultului mortii.