Orice om de valoare merita sa ii fie onorata munca, indiferent de genul sau - barbat sau femeie. De-alungul istoriei, femeile, chiar daca au avut realizari notabile, de multe ori cu eforturi mult mai mari decat ale barbatilor, din cauza limitarilor societatii, continua sa fie tinute sub anonimat! Nu se vorbeste despre operele lor, despre descoperirile lor, nu li se acorda atentia cuvenita din simplul fapt ca sunt femei...
Proiectul Discriminari-urbane propune ca un spatiu public important din Bucuresti sa primeasca numele scriitoarei romane Cella Serghi. Daca si tu esti de acord cu aceasta revedincare, te rugam sa semnezi Petitia accesand acest link: https://discriminari-urbane.ro/index.php/petitie-online/petitie-online. Pana acum, aceasta a fost semnata de aproape 100 de persoane care activeaza in diverse medii, de la spatiul academic la activism si ONG-uri.
Numele strazilor, cladirilor, monumentelor, parcurilor sau a altor spatii publice reprezinta modalitati prin care Bucurestiul transmite un mesaj locuitorilor sai despre istorie, mostenire culturala si identitate, contribuind la crearea unei memorii colective.
Realitatea este ca, in Bucuresti:
- doar 1% din totalul strazilor poarta numele unei personalitati feminine;
- doar 5 licee poarta numele unor femei cunoscute;
- nicio universitate nu poarta nume de femeie;
- nicio statie de metrou nu poarta nume de femeie;
- numarul statuilor care reprezinta femei ne spune ca ... femeile nu prea merita statui.
O alta fateta a acestei realitati este aceea ca multe dintre numele date strazilor din Bucuresti par a fi exstrase, la intamplare, dintr-un dictionar, de catre o persoana plictisita ca trebuie sa indeplineasca si aceasta sarcina minora si fara vreo semnificatie aparte: str. Amidonului, str. Bolobocului, str. Bondarului, str. Buclei, str. Casului, str. Cuiului etc.
Portretul Cellei Serghi
Portret Cella Serghi; 1941 de Magdalena Radulescu; Ulei pe panza; Muzeul de Arta Constanta
Pe baza unui calcul simplu, mesajul transmis in ceea ce priveste rolul femeilor in cultura, stiinta, sportul, economia acestei tari este acela ca femeile nu au avut si nu au o contributie la istoria acestui oras care sa merite mai multa recunoastere decat un ... butoi sau un cui! Este un mesaj anacronic, eronat si discriminatoriu. Aceasta ignorare a femeilor in toponimia Capitalei face un deserviciu tuturor locuitorilor sai, plasand Bucurestiul in topul celor mai sexiste capitale europene.
Schimbarile mari incep cu pasi mici. Pentru remedierea acestei stari de fapt, solicitam Primariei Generale a Municipiului Bucuresti ca o strada sau un alt spatiu public care urmeaza sa primeasca un nume sau sa i se schimbe numele sa primeasca numele Cellei Serghi. Nascuta in 1907 la Constanta, dar refugiata in timpul Primului Razboi Mondial impreuna cu familia la Bucuresti, a fost scriitoare, publicista si traducatoare romana, una dintre cele mai importante prozatoare romane ale literaturii interbelice. A debutat cu romanul Panza de paianjen, cea mai cunoscuta dintre lucrarile sale, de altfel. A mai scris: Cartea Mironei, Iubiri Paralele, Fetele lui Barota, Pe firul de paianjen al memoriei (volum autobiografic), Aceasta dulce povara, tineretea.
Numele scriitoarei a fost ales, pe baza voturilor exprimate on-line, dintr-o lista de 24 de personalitati feminine care au trait si/sau creat in Bucuresti.
Alatura-te initiativei si semneaza mai jos Petitia!
Școala fără Pauză, campania ce luptă împotriva abandonului școlar, încheie cu succes cel de-al patrulea an
Campania #GrijădePlămâni continuă (Timișoara): Spirometrii gratuite în tramvaiul dedicat sănătății plămânilor, pe liniile 8 și 9
5 din 10 români sunt irascibili sau au probleme de concentrare din cauza lipsei de somn
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri