Catalina Ponor: Mi-am dorit prea mult, mi s-a rupt sufletul, am plans toata noaptea si la un moment dat voiam sa ma opresc

Oare cine a fost nebuna care s-a apucat sa faca sarituri direct in concurs la recalificari incat era sa isi rupa picioarele, numai sa mai bage un punct in plus echipei si sa nu ne facem de rusine ca ne bate pana si cea mai slaba echipa din concurs? Oare toate astea nu conteaza? Oare in toti acesti ani e ca si cum nu am facut nimic pentru echipa? Se pare ca multi au uitat de cati ani sunt eu in gimnastica, se pare ca multi au pierdut respectul fata de un sportiv care si-a dedicat toata viata unui sport, sacrificand tot ce inseamna viata unui om numai sa simta rodul muncii lui de 25 de ani si sa faca mii de romani sa se simta mandri!

Foto: Wikipedia

Dar uneori ma simt mult mai apreciata de straini, de oameni care nu au o picatura de sange de roman in vene, dar care plang pentru mine, odata cu mine si care si-au dorit mai mult decat multi romani ca eu sa pot sa fac un rezultat si la aceasta olimpiada dar, " pardon de expresie ", multi au aruncat cu pietre cand au aflat ca voi concura pentru Romania la a 3-a mea olimpiada, pardon din nou, a 3-a olimpiada, sa o mai zic inca o data!

Aa, sa nu uitam, cica au iesit si 5 medalii olimpice! Unii nu mai sunt impresionati de acest rezultat, fiindca au fost invatati prost si il vad ca pe trecut. Asa e, a fost acum ceva timp in urma, dar uitati-va bine personal eu nu vad ca in viitorul apropiat sa mai faca vreo gimnasta un asemenea rezultat! Un sfat... Pretuiti ce aveti, cat mai aveti, ca va dura ceva pana se va mai naste urmatoarea tripla campioana olimpica. Unii habar nu au ce inseamna sportul, dar comenteaza, altii nu stiu dedesubturile, dar isi dau cu parerea si critica si sunt unii care stiu, dar tac din gura sa nu faca rau!”, a precizat gimnasta.

In incheierea scrisorii, Catalina a tinut sa multumeasca tuturor celor care au sustinut-o si au crezut in ea neconditionat:

“Vreau sa le multumesc tuturor celor care au fost langa mine la fiecare pas: parintilor, in primul rand, care si-au facut datoria pe deplin si m-au sustinut neconditionat, domnului Lucian, pe care multi l-au criticat si care a avut parte de multe esecuri alaturi de o echipa la care personal nu am vazut dorinta imensa de a face ceva cum era generatia 2004, dar el totusi a ramas langa noi, a ramas si a luptat pt onoarea lui ca antrenor de 18 ani la lotul national, dar care nu are parte de respect din partea tuturor colegilor, pentru onoarea Romaniei, a luptat cu speranta ca se poate, dar din pacate nu a avut cu cine. Mihaelei Dobranici, doctorita lotului, care si ea a fost criticata fara motiv si care a pus suflet pentru fiecare fata din lotul acela sau acesta ca nici nu mai stiu exact daca este un lot, lui Toma Vasilescu, fizioterapeutul, care numai el stie cat s-a chinuit cu tendonul asta al meu problematic dandu-i batai de cap zilnic, problema care si in momentul de fata exista! Lui Florin Astefanei, care se tot chinuia cu spatele asta al meu cu hernii si fisuri pe inele, sa mai scoata din durere si sa ma lase sa lucrez. Fanilor adevarati care au mers cu mine din clipa in care am intrat in lot si m-au sustinut indiferent de situatie, ca a fost bine sau ca a fost rau, ei au fost mereu acolo gata sa imi trimita ganduri bune si incurajari.Va multumesc, oameni frumosi, ca ati avut incredere in mine pana la capat!

Sa nu uit de doamna Mariana si domnul Bellu, care mereu m-au incurajat chiar daca nu au fost in sala si nu m-au antrenat in ultima perioada, asa cum au crezut unii, dar care mi-au trimis mesaje de incurajare, fiindca inclusiv ei isi dadeau seama ca ma antrenez ca si singura. De ce spun asta ? Fiindca o jumatate din antrenori erau antrenori personali si au preferat sa incurajeze numai pe cine au dorit, iar cealalta jumatate de antrenori erau jumatate cu mine, jumatate cu restul. 3 fete au fost alaturi de mine si m-au sustinut, restul 7 intr-o alta bisericuta!

Sunt obisnuita sa castig, dar sunt si om si orice om greseste. Nu sunt facuta din metal ca un robot, sa nu am suflet, sentimente sau sa fac totul perfect! Sunt mandra de ce am realizat, chiar daca nu am reusit sa iau o medalie oricare ar fi fost ea, pentru mine sa ajung la 29 de ani cu 25 ani de cariera, 5 medalii olimpice la a 3 a olimpiada, e o realizare imensa! Cu toate astea spuse, va multumesc ca mi-ati citit aceasta scrisoare si cu mana pe inima va spun ca nu renunt si tot ce s-a intamplat pana acum ma face sa ma gandesc serios la Tokyo 2020!”

Cu stima si respect,

Tripla campioana olimpica
Catalina Ponor

Iti multumim si noi, Catalina, pentru tot ce ai facut pentru gimnastica romaneasca. Te iubim, suntem alaturi de tine si suntem mai mult decat fericiti ca o gimnasta de talia ta ne-a reprezentat la Jocurile Olimpice. Poate ca intr-o zi vom invata sa te meritam mai mult!

* via Pagina de Facebook Catalina Ponor

Garbo

Ultima actualizare: 26 August 2019 @ 03:08

• 
• 

Mai multe despre Garbo