24.000 de hectare de paduri virgine din Romania au intrat in patrimoniul UNESCO

Cele mai valoaroase paduri virgine de fag din Romania, insumand aproape 24.000 ha, au fost incluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt situate in 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beusnita, Domogled - Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Sinca, Grosii Tiblesului, Codrii Seculari Strimbu-Baiut, Codrul Secular Slatioara.

Comitetul Parimoniului Mondial UNESCO a adoptat la finalul saptamanii trecute, la Cracovia, inscrierea in Patrimoniul Mondial UNESCO a proprietatii "Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe (Albania / Austria / Belgium / Bulgaria / Croatia / Germany / Italy / Romania / Slovakia / Slovenia / Spain / Ukraine)" . Au fost astfel inscrise in lista patrimoniului mondial o selectie din cele mai reprezentative si bine conservate paduri de fag din intreg arealul natural al speciei care ilustreaza procesul ecologic – aflat in plina desfasurare – de extindere a distributiei fagului pe continentul european.

Este un eveniment istoric pentru silvicultura romaneasca, in fapt recunoasterea "valorii universale exceptionale" a padurilor virgine din Romania de catre cel mai inalt for stiintific: Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO), a declarat Radu Vlad, Coordonator proiecte regionale si program paduri WWF-Romania. Pana in prezent, din categoria valorilor naturale, in Romania numai Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost inclusa in anul 1991 in UNESCO.

Padurile virgine - adevarate laboratoare stiintifice

Padurile seculare cu structuri primare (padurile virgine si cvasivirgine) sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai ramas Europei, care s-au format fara o influenta umana semnificativa, ci ca rezultat al unei indelungate evolutii naturale de mii de ani. Astazi, aceste paduri reprezinta adevarate laboratoare stiintifice care ne vor ajuta sa intelegem printr-o lectie vie si sa pastram tainele universului padurii.

In plus, aceste paduri au un rol esential in pastrarea identitatii culturale a comunitatilor locale. In Muntii Carpati se poate vorbi despre o „civilizatie a lemnului”, istoria, filozofia de viata, cultura si traditiile comunitatilor locale din aceste zone sunt atat de strans legate de padurea care le adaposteste incat cele doua concepte nu pot fi separate. Numai patrunzand misterele acestor paduri naturale care odinioara acopereau marea majoritate a teritoriilor vom putea intelege care a fost sursa de inspiratie, materie si energie in viata comunitatilor locale de-a lungul istoriei.

“Inscrierea acestor zone in lista patrimoniului mondial al UNESCO este esentiala, nu doar pentru intarirea statutului de protectie pentru aceste suprafete, ci speram si in impulsul pe care-l va genera in sensul asigurarii protectiei tuturor padurilor virgine si cvasivirgine din Romania”, a mai adaugat Radu Vlad.

Punerea in valoare a acestor valori de interes global, intr-un cadru adecvat va contribui la dezvoltarea durabila a comunitatilor locale si prin oportunitatile create in domeniul educatiei, cercetarii sau a silvo-turismului (valorile inscrise in Patrimoniul Mondial UNESCO reprezinta in ele insele destinatii turistice).

Decizia UNESCO trebuie transpusa in cadrul legislativ national care astfel sa faciliteze instituirea masurile necesare pentru gestionarea adecvata a acestor valori (de ex. stabilirea cadrului administrativ, actualizarea planurilor de management, adaptarea strategiilor de dezvoltare regionala si locala - inclusiv strategii de promovare si vizitare responsabila etc).

Pentru a proteja padurile, in 2012, WWF Romania a pus bazele legislatiei care urma sa protejeze padurile virgine, printr-un ordin de ministru ce stabilea criteriile de identificare pentru aceste paduri. Apoi, in 2013, WWF a initiat si sustinut, alaturi de Ministerul Mediului - Departamentul Paduri, Regia Nationala a Padurilor - RNP Romsilva, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS) si Greenpeace Romania, procesul de nominalizare a acestor suprafete si parcurgerea procedurilor pentru inscriere in UNESCO. Trei din cele opt situri inscrise (Codrul Secular Sinca, Grosii Tiblesului, Codrii Seculari Strambu-Baiut) au fost identificate, propuse si sustinute de WWF prin proiectul ”Sustinerea unui management forestier responsabil pentru o dezvoltare durabila in ecoregiunea Dunare Carpati". Parteneriatul WWF/IKEA a adus o contributie semnificativa procesului de protejare a padurilor virgine.

Rezultatul de exceptie obtinut, ilustreaza cum, prin unirea eforturilor si o atitudine constructiva a societatii civile alaturi de autoritatile competente, institutiile de cercetare, a silvicultorilor si a mediului economic, se poate cladi fundamentul dezvoltarii durabile a Romaniei.

Garbo

Ultima actualizare: 11 Iulie 2017 @ 04:07

• 
• 

Mai multe despre Garbo