Interviu cu doua experte - Dr. M.C. Heffron si D. Harris explica CE IMPACT ARE TRAUMA asupra bebelusilor si copiilor mici

Interviu cu doua experte in psihologia copilului: Mary Claire Heffron si Deborah Harris explica ce impact are trauma asupra bebelusilor si copiilor mici

Iulia Sima: Cum puteti defini devotamentul vostru pentru a-i invata si pe alti profesionisti si pentru a contribui la o mai buna intelegere a traumei si impactului acesteia asupra copiilor si parintilor?, le-am mai intrebat pe cele doua psihoterapeute.

Deborah Harris: In timpul celor 30 de ani de munca in domeniul sanatatii mintale a copiilor si a experientei mele directe oferind servicii cat si surepvizare, mi-a devenit foarte clar ca este nevoie de instruirea si educarea unei comunitati de profesionisti care sa fie competenti sa identifice si sa trateze copii mici cu trauma.

Eu sunt dedicata ca sa schimb aceasta stare de fapt, sa asigur o viata mai buna pentru cei mai tineri si mai vulnerabili. Este critic sa construim o comunitate de practica care sa includa practica informata despre trauma si metode adecvate de tratament si grija. Schimbarea politicilor si a infrastructurii sunt de asemenea parte a unui progres pe care l-am facut in statul nostru pentru a schimba traiectoria negativa a atat de multor copii care au experiente traumatice timpurii.

In acord cu propriile principii, Deborah Harris este initiatoarea si promotoarea unor programe implementate in New Mexico, un stat American cu statistici triste in ceea ce priveste buna-starea copiilor. Sper ca un astfel de model de lucru sa poata fi implementat si in Romania.

Mary Claire Heffron: Eu am intrat in acest domeniu intr-un moment cand se petrecea o adevarata explozie in ceea ce priveste interesul pentru aceasta zona, care se datora descoperirilor stiintifice si noilor informatii venite din zona dezvoltarii creierului cat si din zona teoriei atasamentului.

Am cautat aceste noi abordari in practica mea terapeutica si munca cu copiii mici si familiile lor, in programele mele de profesorat. Astazi chiar daca principala mea activitate este aceea de a preda si a dezvolta programe, continui sa lucrez si cu familii si copii.

Iulia Sima: Ce inseamna Modelul de Psihoterapie Centrat pe Relatia Parinte-Copil? (pe scurt)

Deborah Harris: Child-Parent Psychotherapy (CPP) este un model de interventie de la nastere pana la varsta de 5 ani pentru copiii care au avut experienta unor experiente traumatice sau a unor probleme mintale, de atasament sau de comportament. Tratamentul este bazat pe teoria atasamentului dar integreaza si psihodinamica, dezvoltarea, trauma, invatarea sociala si teoriile cognitiv-comportamentale. Sesiunile terapeutice includ copilul si parintele sau ingrijitorul primar. Un scop esential este acela de a intari relatia copil-ingrijitor ca pe un vehicol al restructurarii si protectiei sanatatii mintale a copilului.

Tratamentul se concentreaza asupra unor factori contextuali care pot afecta relatia copil-ingrijitor (ex. norme culturale, socioeconomice si factori stresanti legati de imigrare)

Tintele interventiei includ reprezentarile maladaptive ale ingrijitorilor si copiilor insisi cat si unii fata de ceilalti (n..r reprezentari ale parintelui fata de copil si reprezentari mentale ale copilului fata de parinti). Pentru copiii expusi la trauma, ingrijitorul si copilul sunt ghidati in timpul terapiei pentru a-si formula o imagine narativa comuna a evenimentului traumatic si sa identifice si sa adreseze obiectul declansator care genereaza comportamente si afecte disfunctionale.

Iulia Sima: De ce este atat de important pentru voi, ca educatoare si cliniciene sa dati mai departe aceasta cunoastere din domeniul pe care il reprezentati?

Deborah Harris: Noi detinem in acest moment atat de multa cunoastere despre dezvoltarea timpurie a creierului, neurobiologie si impactul experientelor timpurii asupra unui copil si care au o influenta pe parcursul intregii vieti. Aceia dintre noi care practicam aceasta meserie suntem dedicati ca sa informam si sa educam si alti specialisti care lucreaza cu cei mici, inclusiv pe cei care iau masuri legale ce au un impact asupra copiilor si aceia care ii ingrijesc.

Cautam sa informam tot felul de oameni care se angreneaza in lucrul cu copiii, astfel incat ei sa aiba acces la ultimele cercetari pentru a fi capabili sa vina cu interventii eficiente astfel incat sa fie capabili sa ii ajute pe bebelusi si copiii mici sa depaseasca evenimente si experiente adverse timpurii.

Scopul este acela de a stabili o traiectorie sanatoasa de dezvoltare fiindca, asa cum cercetarile au aratat, fara o interventie potrivita, copiii vor fi cel mai probabil afectati negativ de catre trauma lor timpurie, cu rezultate care sunt devastatoare pentru societate – si care cel mai probabil vor fi repetate de la generatie la generatie. Orice relatie conteaza pentru bebelusi si bebelusii conteaza in fiecare relatie si este important ca ei sa fie crescuti in siguranta, securizati si sanatosi.

Pentru mine, sa predau despre acest domeniu ma implineste si am multe satisfactii sa stiu ca am contribuit in ceea ce priveste cunoasterea si metodele care pot fi folosite pentru a ajuta copiii si familiile lor.

Mary Claire si colaboratoare

Interventia timpurie reduce suferinta.

Mary Claire Heffron: Sa lucrezi inca de foarte devreme cu copiii si familiile lor ajuta la construirea unor factori protectivi in familii si de asemenea, acest lucru reduce din suferinta atunci cand copiii si parintii au avut parte de un inceput problematic din cauza unor varietati de probleme - medicale, psihologice, sociale si de dezvoltare. Studii economice importante au demonstrat ca investind in copilaria timpurie si intervenind timpuriu este un fapt ce se traduce si printr-un beneficiu social, salvand bani publici de care mai tarziu, copiii care provin din medii problematice ar putea avea nevoie. In acelasi timp, interventia timpurie reduce suferinta. Copiii care sunt bine sunt capabili sa isi termine educatia si sa devina membri ai societatii.

Astfel, aceste specialiste ma fac sa inteleg ca interactiunile timpurii dau tonul intregii vieti: O copilarie timpurie traumatica inseamna sechele pentru toata viata si o pierdere pentru societate

Iulia Sima: De ce considerati ca este important pentru profesionistii din domeniul psihologiei sa afle mai multe despre Modelul de Psihoterapie Centrat pe Relatia Parinte-Copil si interventia terapeutica timpurie?

Deborah Harris: A interveni pe cat de devreme este posibil ofera potentialitatea de a ameliora si a preveni dificultati de dezvoltare psihologica, mai tarziu in viata. CPP este un tratament pentru copiii mici cu varste de la 0 la 5 ani si familiile lor, abordarea adreseaza internalizarea unor circumstante de viata patologice care pot sa degenereze in patternuri psihologice maladaptive care pornesc din copilarie, cu consecinte potentiale de o viata pentru sanatatea mintala a adultilor si a practicilor de parenting pe care le vor avea ca adulti.

Cand aceasta cunoastere este disponibila pentru psihologi si terapeuti si altii care lucreaza direct cu acest grup de varsta – cum ar fi profesorii, lucratorii medicali si lucratorii sociali, ei inteleg cum interactiunile timpurii dau forma unei dezvoltari sanatoase si de asemenea cum sa ii sprijine pe copiii cu probleme, iar aceasta cunoastere are un impact direct si indirect asupra dezvoltarii copiilor. Psihologii si alti specialisti din domeniul dezvoltarii mintale joaca un rol important in a asigura acest sprijin catre ceilalti din aceste domenii, completeaza Mary Claire Heffron.

Iulia Sima: Ce vor invata specialistii care vor participa la cele doua seminarii din Romania si cu ce astepatri sa vina la cele doua cursuri?

Mary Claire Heffron: Ei ar trebui sa se astepte ca vor invata tehnici specifice pe care le pot incorpora in munca lor. Vom oferi resurse si tehnici care pot fi incorporate in psihotearpie si care pot fi infuzate de asemenea si in alte zone de munca care au legatura cu copiii. Speram sa construim o baza solida in acest sens.

Este necesara o intelegere solida a rezilientei cat si a modalitatilor prin care psihologii si ceilalti specialisti pot sa le abordeze pentru a sustine aceasta importanta trasatura care este dependenta de interactiunile timpurii de ingrijire. Participantii ar trebui sa se mai astepte sa plece cu o intelegere solida a felului cum trauma ii afecteaza pe copiii mici si familiile lor si cateva idei despre cum CPP si alte abordari ajuta la vidnecarea copiilor mici care au avut experienta traumei cronice.

Iulia Sima: Care sunt asteptarile voastre in legatura cu prima voastra intalnire cu profesionistii din Romania?

Deborah Harris: Sunt foarte deschisa sa ii intalnesc pe profesionistii din Romania. Am citit si am auzit multe despre Bucuresti si Programul de Interventie Timpurie si sunt colega cu unii dintre profesionistii romani din SUA care au fost implicati in acesta si asa ca sunt nerabdatoare sa aud perspectiva romanilor cu privire la schimbarile pe care le-am facut pentru a oferi servicii de interventie pentru copii. Sunt de asemenea curioasa sa ascult ideile lor despre nevoile lor si suportul de care au nevoie pentru a potenta munca lor.

Mary Claire Heffron adauga: Judecand dupa interactiunile si experientele pe care mi le-au povestit colegi precum Kent Hoffman sau Charlie Zeanah care au lucrat in Romania, ma astept sa ma intalnesc cu un mediu foarte competent si grijuliu de profesionisti care sunt profund devotati si care adesea lucreaza cu resurse insuficiente.

"Ce fel de multumiri sufletesti experimenrteaza oamenii care activeaza in acest domeniu?", m-am intrebat adesea...

Iulia Sima: Ati putea sa imi dezvaluiti una dintre cele mai frumoase multumiri sufletesti pe care le aveti fiind implicate in acest domeniu? Ce va face sa va simtiti mandre de munca voastra cu copii si parinti?

Mary Claire Heffron: Eu sunt foarte recunoscatoare in interiorul meu atunci cand ma intalnesc cu fosti participanti la cursurile mele care desfasoara o munca importanta si creativa in domeniul copilariei timpurii si care gasesc modalitati pentru a aduce o cunoastere importanta, servicii si interventii directe pentru bebelusi, copii mici si familii. De asemenea, recunosc ca ma simt bine atunci cand profesionistii gasesc articole si alte publicatii folositoare si prcatice.

Nu in ultimul rand, am o mare satisfactie in lucra cu copii mici si familii si imi place sa ii vad pe copii cum devin din ce in ce mai curiosi si incanatati si cum parintii se simt din ce in ce mai competenti si capabili sa sprijine nevoile copiilor lor.

Deborah Harris: In mod constant ma implineste interactiunea cu colegii si mentorii mei, cu studentii si cu cei pe care ii supervizez si trainuiesc in acest domeniu cu entuziasm si compasiune. Noi suntem uniti in devotamentul nostru de a ajuta copiii astfel incat sa creasca ca adulti sanatosi, si fericiti, capabili sa isi aduca contributii in societate.

Am un sentiment de mandrie in legatura cu multe lucruri pe care le-am realizat in munca mea cu copiii, poate ca cel mai important este sa stiu ca munca mea directa cu familii aduce transformari pozitive pentru cei mici. Sunt mandra ca eu si colegii mei am reusit sa construim in New Mexico un model pentru oferirea de servicii, pentru educarea profesionistilor si schimbarea la nivel de politici publice, sistem care are beneficii directe asupra copiilor si familiilor care se confrunta cu dificultati.

De asemenea, am avut prilejul sa lucrez in cateva proiecte cu sotul meu, Don Usner, care este scriitor si fotograf. El ma va acompania in aceasta calatorie in Romania si speram sa exploram posibilitatea de a fotografia copii si familii si care pot beneficia de programele locale. :)

Iulia Sima: Va multumesc foarte tare pentru acest interviu si sunt nerabdatoare sa va intalnesc in Romania.

Garbo

Ultima actualizare: 21 August 2019 @ 11:08

• 
• 

Mai multe despre Garbo