Ursul brun și culoarea sălbăticiei

Advertorial 

Ursul este un simbol al rezistenței, puterii și vitalității, a cărui inteligență și capacitate de adaptare i-au asigurat supraviețuirea în sălbăticie până în ziua de azi. Este un animal emblematic pentru Munții Carpați, cărora le oferă acea resursă inestimabilă de sălbăticie pe care alte țări europene au pierdut-o. Codrii deși ai Carpaților românești au fost secole la rândul casă primitoare pentru acest animal impresionant, dovadă că astăzi aproape jumătate din populația de urși bruni a Europei (cca 6300 de exemplare) trăiește pe teritoriul României. 

O legătură vie și o punte spirituală între oameni și pădure, ursul e o bogăție națională care are nevoie să fie protejată. Ritualuri străvechi românești sunt legate de cultul ursului - spre exemplu măștile și dansul ursului, de Anul Nou, ce dovedesc legătura complexă și profundă a românilor cu acest animal. 

În funcție de anotimp şi vârstă, blana ursului variază de la cafeniu-curat, cafeniu-galben sau cafeniu roşcat, până aproape la negru. Puii și urșii tineri poartă de obicei un guler alb îngust în jurul gâtului. Pe toți îi întâlnim de-a lungul întregului lanţ carpatic, prin păduri întinse şi dese. Atunci când nu e atras de om în zonele rezidențiale, cu hrană, ursul preferă zonele cât mai puţin umblate și liniştite. Mediul său de viaţă cuprinde stâncării sau mari doborâturi de vânt în arborete în care să-şi poată amenaja uşor bârlogul. 

Ursul este un animal cu o capacitate deosebită de adaptare la mediu, ajutat de două supersimțuri – cel al auzului și cel olfactiv. E capabil să detecteze sunete foarte fine, între 16 și 20 de hertzi, și ne poate auzi chiar și de la 300 de metri. Mirosul este arma de bază a ursului. Nici un alt animal nu se poate lăuda cu un nas atât de fin. Un nas care-l ajută să-și găsească partener, să evite oamenii sau alți urși, să găsească mâncare sau să-și caute puii. Mirosul ursului este de 2000 de ori mai fin decât al omului, ajutându-l să detecteze prezența oricărui animal chiar și la 14 ore după trecerea printr-o zonă. 

În ciuda aspectului său, de neîndemânatic, ursul are o viteză de reacție surprinzătoare și poate atinge până la 50 kilometri pe oră. Corpul său mare si musculos îi dă posibilitatea să străbată zeci de kilometri pe zi la nevoie. Cu labele sale  masive, ursul își poate săpa barlogul în pământul tare sau înghetat sau poate să doboare dintr-o lovitură mamifere mari. 

Dacă populația de urs, specie care se află în vârful piramidei trofice, se menține în număr mare, înseamnă că și celelalte specii de animale din habitatele ursului se află într-o stare bună de conservare. Tocmai de aceea, WWF alocă efort și resurse importante pentru protejarea acestei specii, derulând proiecte de conservare.

Alătură-te campaniei Culori pe cale de dispariție și adoptă culorile ursului brun, pe https://www.culoripecalededisparitie.ro/. Cu ajutorul tău, WWF va putea continua să lucreze pentru a proteja urșii. Puii de urs orfani vor fi îngrijiți la singurul Orfelinat de urși din Europa, vor continua activitățile demarate pentru a preveni conflictele om-animal și vor putea dezvolta un sistem inovator de recensământ și monitorizare a speciei.

Foto homepage: By Erik Mandre /Shutterstock