In Romania se poate?

Garbo.ro: In aceasta societatea profund patriarhala, unde munca de acasa a femeilor este considerata normala, sau mai rau... naturala, crezi ca indivizii sunt receptivi la astfel de idei?

Alice Iancu:  Depinde despre ce indivizi vorbim. De exemplu, din cercetarile noastre reiese faptul ca femeile isi doresc sa intre pe piata muncii atunci cand au copii mici. Cu toate acestea atunci cand au copii rata lor de ocupare scade dramatic. De ce? Pentru ca un copil nu creste „de la sine” si nu poti pleca la munca lasandu-l pe balcon. Este nevoie de o cresa, de o gradinita, de bona, de un centru de ingrijire la munca. Iar acestea sunt rare sau financiar inaccesibile.

Cu privire la alte tipuri de munci: spalatul, gatitul, calcatul, toate aceste munci care consuma timp si energie, pe teren am observat ca femeile, mai ales pe masura ce trec anii, sunt din ce in ce mai putin dispuse sa le accepte. Sau, mai bine spus, sa accepte impartirea lor disproportionata.

Uneori se simt vinovate cand ne spun asta, pentru ca au fost invatate ca o „mama buna” sau o „sotie buna” asta trebuie sa faca. Ne explica deseori ca tot „pentru copil” ar dori un loc de munca si o gradinita, ca sa-i poata cumpara haine mai bune, rechizite etc. Asa cum nu cresc „pe balcon”, copiii nu cresc nici „cu dragoste”, fara bani de medicamente, vaccine, haine, mancare etc. Alteori femeile cu care vorbim sunt resemnate si pesimiste si spera la schimbari pentru fiicele lor, dar nu si pentru ele.
In concluzie, da, femeile sunt receptive la astfel de idei.

Nedreptatea impartirii actuale a muncii casnice nu le scapa. Insa ele  nu sunt auzite si deseori se sfiesc sa abordeze astfel de teme. Iar cei care ar trebui sa tina cont de aceste aspecte pentru politici si masuri folosesc aceasta tacere si sfiala pentru a marginaliza aceste aspecte.
 

Foto: Shutterstock