Drama unei tinere femei care traieste in Romania

Spre deosebire de altii care incep sa lucreze din primul an de facultate, sau poate chiar mai repede, mai ales in zilele noastre, cand bursele sunt insuficiente,cand bursa de merit exista doar in analele facultatii sau in povestile parintilor nostri, eu am inceput destul de tarziu integrarea in campul muncii. Si totusi...

Datorita unor probleme de familie, a trebuit sa ma mut in Bucuresti, unde am lucrat in banca, dupa ce am facut o reconversie profesionala, respectiv un masterat, la stat, in domeniul financiar-bancar. Un an de zile de cursuri specializate pe banci si piete de capital, pe finante si pe prognoze, pe stocking si operations.

Am lucrat un an si jumatate in sistemul bancar, suficient pentru o persoana creativa si doritoare de dezvoltare - personala sau profesionala. Apoi m-am intors in orasul meu drag, aproape de sufletul meu, pentru a evolua intr-un mediu cald, cu oameni deschisi la minte si dornici sa aiba o persoana cu spirit de initiativa, cu studii in diverse domenii, cu multa experienta in domenii diferite de activitate, care poate emite argumente pro si contra intr-un debate organizat sau improvizat, cu posibilitati si dorinte de crestere si de dezvoltare, cu stiinta sacrificiului si a concurentei, insa SURPRIZA, nimeni nu are nevoie de asa ceva!

Am descoperit ca oamenii cei deschisi la minte pe care ma bazam sunt super inchistati si reticenti la tot ceea ce este nou, la tot ce reprezinta evolutie si prospetime, noutate si inovatie, pentru ca s-au obisnuit sa stie unde este fiecare lucru in parte, s-au obisnuit sa primeasca ordine, fara a mai trebui sa gandeasca, s-au obisnuit cu o anumita rutina cotidiana, din care nu-i mai poti scoate nicicum, s-au obisnuit sa fie ei sefi pe plantatie, fara sa fie controlati, motivati sau intrebati
despre performante.

Acesti oameni pe care ii credeam inteligenti (n.r. angajatorii) s-au obisnuit sa urmareasca acelasi ritual vechi de cativa ani de zile: mersul la serviciu, parcatul masinii, munca de birou, pauza prelungita de masa (asta in cazul celor care ocupa functii de conducere, pentru ca ceilalti mananca in fata computerului sau isi iau cele “15 minutes of fame” cu sandvisul in fata Computerului); invartitul celor cateva documente/ dosare existente pe birou, din care nu afla nici o noutate, barfa mica despre colegul X care s-a cuplat sau nu cu colega Y, o eventuala Google-leala in pagina cu hotelul de 5 stele din Ibiza, inchiderea rapida a paginii pentru a nu trezi demonul saraciei si al frustrarilor, promisiunea schimbarii locului de munca intr-o zi care nici macar nu se intrevede (a se vedea luminita de la capatul tunelului mult promisa si nicioadata intrezarita - este ca si fata Morgana, dar si aia tot iti arata, macar umbra, sau trena rochiei); urmeaza pauza de cafea si de tigara (a se vedea ceaiul de la ora 5 din Anglia in versiune romaneasca).

Garbo

Ultima actualizare: 19 August 2019 @ 05:08

• 
• 

Mai multe despre Garbo