M-am saturat sa fiu saraca!

Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români

1 Noiembrie 2024

Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară

16 Octombrie 2024

8 Octombrie 2010 publicat în Social

M-am saturat sa fiu saraca! M-am saturat sa cersesc, bani, mila, iubire, frumusete, bunastare, incredere, vointa, m-am saturat sa cer orice, de la oricine din jurul meu si de la mine sa nu vina nimic! M-am saturat sa dau vina pe ceilalti, m-am saturat sa le mai cer ceva, atata vreme cat eu stau cu mainile in san si astept sa pice para malaiata. Si nici cu 5 legi gravitationale nu va pica, daca nu o voi culege eu singura cu mana mea, pentru ca este tangibila.

M-am saturat sa astept salariul, pentru a-l cheltui in cateva zile, m-am saturat sa astept bani de la parinti, pentru ca stiu ca si lor le este greu, m-am saturat sa cersesc dragoste, intelegere sau compasiune, pentru ca stiu ca nu le merit. Nu mai am nici un respect pentru cei care asteapta, pentru cei care promit, fara a face lucruri concrete, pentru cei care cersesc, ca si cum ar fi cineva obligat sa-i ajute, ca si cum noi ar trebui sa muncim pentru a le oferi celorlalti trantori o parte din munca noastra, pentru ca maine sa ne ceara si sufletul.

M-am saturat sa fiu saraca si lipsita de libertatea pe care ti-o ofera confortul financiar, m-am saturat sa fiu cersetoarea unor momente de pasiune, sa fiu sclava unor minciuni inradacinate, sa fiu indoctrinata unor principii care nu se regasesc in practica, sa fiu utopia societatii ideale, m-am saturat sa fiu inchistata si condusa de cele cateva invataminte false lasate mostenire de stramosii stramosilor nostrii, sau poate prost intelese si de ei.

Am invatat ca omul de Neandertal era mai inteligent decat noi, pentru ca cel putin el a inteles ca daca nu se adapteaza, conditiilor climatice, obiectelor sau armelor necesare pentru vanatoare, hainelor, atunci moare. Si ma intreb-retoric poate- noi de ce nu vrem sa intelegem ca trebuie sa ne adaptam vremurilor actuale, in continua schimbare? De ce continuam sa ne mintim, sa ne convingem ca va fi mai bine, fara a face pasul in aceasta directie.

Este ca si cum i-ai spune unui copil orfan ca cineva ii va cumpara jucaria de nu stiu cate sute de milioane pe care a vazut-o in vitrina celui mai scump magazin, in loc sa-i explici ca va trebui sa munceasca singur pentru a castiga banutii necesari achizitionarii minunatei jucarii, pentru ca nimeni, niciodata, nu i-o va face cadou, asa gratis, doar pentru ca cineva i-a spus sa spere ca se va intampla asa.

M-am saturat sa ne invete altii ce sa facem, in loc sa preluam noi fraiele si sa-i invatam noi pe ei, m-am saturat sa fiu condusa, impinsa de la spate sau directionata catre un lucru care nici macar nu este ceea ce caut, ceea ce-mi trebuie, ceea ce-mi lipseste.