Doi ani pentru cresterea copilului, mult, foarte mult, prea mult

Aceasta opinie a fost scrisa de catre Violeta Andreicut, o mamica care este si autoarea blogului Violetamov.blogspot.com, unde aceasta scrie cu mare drag despre fetita ei Eva si despre problemele si bucuriile pe care le au niste parinti, odata cu venirea pe lume a unui copilas.

Violeta vorbeste din experienta personala despre transformarea ei in mama, despre faptul ca in ceea ce o priveste, aparitia pe lume a fetitei nu inseamna neaparat "o ingradire", ba mai mult, inseamna dorinta de a face mai mult pentru societate: "Nu simt ca, pentru a fi o mama si o sotie buna, trebuie sa ma limitez la universul familial. Vreau sa mai pun si eu cate-o caramida la construirea unei societati mai bune, iar seara sa ma intorc mereu in familie, unde primesc si ofer iubire si intelegere". Privit dintr-o asemenea perspectiva, concediul de 2 ani de crestere a copilului, pentru care au pledat mamele (fara succes) pare astfel, o perioada indelungata.

In acelasi timp astazi, alte mame vor protesta in fata Guvernului pentru a cere anularea deciziei de reducere a perioadei de acordare a indemnizatiei de crestere a copilului. (Sursa 9am.ro)

Cititi integral, articolul Violetei Andreicut:

Toata lumea vorbeste zilele astea de concediul de ingrijire a copilului. Am si eu o parere in legatura cu asta. (In prima faza, confundasem concediul de ingrijire a copilului cu cel de maternitate, care e compus din prenatal+postnatal! Mea culpa!)

Eu cred ca doi ani de concediu e mult, foarte mult, prea mult, cel putin pentru mine. Asa credeam si pe vremea cand eram insarcinata, asa cred si acum. Nu vreau sa vorbesc la modul general despre femei, mame, despre viata de familie si despre ingrijirea copiilor. N-am devenit automat experta in toate astea doar pentru ca acum am si eu copil.

Vreau sa va spun ca, pentru mine, primele momente in care am vazut-o pe Eva nu au coincis cu o revelatie coplesitoare despre sensul vietii. Nu am simtit ca, gata, de-acum incolo, copilul e pe primul plan si nimic altceva nu mai conteaza. Nu m-am schimbat dupa ce am devenit mama, pot sa spun chiar ca sunt acelasi om de dinainte. Am nevoie de prieteni, vreau sa interactionez si cu alte persoane in afara de mamicile din parc, am nevoie sa muncesc, sa ma simt utila si in alte locuri decat in bucatarie, vreau sa evoluez, pur si simplu. Copilul si familia reprezinta tot ce am eu mai bun si mai frumos, insa nu simt ca, pentru a fi o mama si o sotie buna, trebuie sa ma limitez la universul familial. Vreau sa mai pun si eu cate-o caramida la construirea unei societati mai bune, iar seara sa ma intorc mereu in familie, unde primesc si ofer iubire si intelegere.

Garbo

Ultima actualizare: 9 Septembrie 2020 @ 03:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo