Doi ani pentru cresterea copilului, mult, foarte mult, prea mult

Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri

18 Noiembrie 2024

Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate

14 Noiembrie 2024

8 Decembrie 2010 publicat în Social

"Eu cred ca doi ani de concediu e mult, foarte mult, prea mult, cel putin pentru mine. Asa credeam si pe vremea cand eram insarcinata, asa cred si acum. Nu vreau sa vorbesc la modul general despre femei, mame, despre viata de familie si despre ingrijirea copiilor. N-am devenit automat experta in toate astea doar pentru ca acum am si eu copil".

Doi ani de stat acasa inseamna mult, pentru mine, fiindca eu ma descurc mai bine intr-un mediu cu provocari decat intr-un mediu caldut si linistit (acasa). Acasa nu stiu de ce mi-a fost atat de greu sa citesc o carte sau sa invat o limba straina, intr-un an de cand sunt in concediu. Teoretic, aveam timp sa fac si asta, printre pampersi, gatit si curatenie, dar practic m-am complacut intr-o stare de gratie. Functionez mai ciudat, sau nu… perioada mea de glorie a fost pe la sfarsitul facultatii, cand munceam full-time, mi-am scris licenta in mare parte pe ultima suta de metri, mi-am luat toate examenele si 10 la licenta, fara sa-mi iau concediu de la serviciu. A fost greu, dar mi-a placut si m-am descurcat onorabil.

Acum am impresia ca, dupa ce ma intorc la serviciu, nu numai ca voi avea timp sa ma joc cu Eva, sa ii arat ca o iubesc si mai mult decat ieri, ba chiar o sa pot sa ii fac si prajituri bune, sa mai fac si curat prin casa, sa citesc macar juma’ de ora seara dintr-o carte si sa iesim in locuri dragute in week-end. Deocamdata asa imi imaginez viitorul, totul depinde de cum o sa ne gestionam resursele de care dispunem – timp, energie, bani. Motivatie pentru reusita avem, iar motivatia noastra se numeste Eva.

In privinta banilor, nu prea sunt de acord cu Menaru, care spune ca "intorcandu-ne la serviciu castigam mai multi bani decat indemnizatia aia, deci aportul la bugetul familiei, pentru cresterea copilului e mai mare". Din pacate, sunt foarte realista, nu ma intorc la serviciu in ideea ca asa o sa pot contribui cu mai multi bani la bugetul familiei. Ba chiar dimpotriva – vor fi mai putini bani in total. Chiar daca indemnizatia de la stat era mica (de cand cu criza, mai putin de 70% din salariu), dupa ce ma intorc la serviciu vor fi si mai putini bani, fiindca nu pot sa platesc bona cu 30% din salariul meu la 10 ore de stat cu copilul pe zi, pentru ca situatia noastra financiara sa ramana la fel.