IN ACEST ARTICOL:
Mama mea este muncitoare. Toata viata ei asta a fost. A terminat un liceu industrial, la 21 de ani era angajata la o fabrica -'Electrocontact', casatorita si cu un copil, cu mine. Am crescut printre turele facute de mama si tata, ture 'aranjate' cu maistrul de fabrica, ca eu sa nu raman 10 ore singura in casa.

Ele sunt dezamagite, ignorate, sunt mame si dadace pentru parintii lor batrani. Asta dupa programul de munca. In rest, cand mai povestesti de ele, sunt judecate. Multi destepti, cand afla de ele, incep sa argumenteze ca e vina lor pentru situatia in care se afla. Inclusiv seful statului. In Romania, prea putine programe se ocupa de femeile de peste 45 de ani, iar cele care sunt, exista datorita unor organizatii nonguvernamentale si a unor femei puternice precum este Dina Loghin la Iasi.

Dar cati cunoastem aceste organizatii si aceste programe? Pe cine intereseaza? La urma urmei nu e nimic senzational la niste femei cu parul permanent, mirosind a parfum ieftin. Femei de prin partide au inceput recent sa vorbeasca despre reprezentare si o fac cu argumente, cu cifre, cu statistici. Colegii lor barbati vin si ei cu parerisme, cu probleme metafizice, cu temeri. Multe temeri. Mama, cand a aflat despre aceste cote de reprezentare in parlament m-a sunat sa ma intrebe, insa a incheiat ca intotdeauna cand purtam discutii politice: „eh, cu ce o sa ma ajute acum asta pe mine?! Macar celor tinere sa le foloseasca”. Ea are doar 45 de ani, ea se considera deja batrana, o cetateana expirata.

Ca fiica, ca feminista, ca teoreticiana, toate acestea ma dor. Si sa nu mi se spuna ca povestea bunicilor mele, a mamei mele si a femeilor care mi-au inconjurat prima parte a vietii nu sunt subiecte politice. Pentru ca sunt. Cap-coada, povestile si vietile acestor femei fara nici un status social au fost marcate de politic: din adolescenta, de cand erau duse cu autobuzul si controlate ginecologic, pana la modul in care au muncit in fabrici, la modul in care si-au crescut copiii, au trecut prin tranzitie sau si-au dus mariajele. Toate acestea sunt situatii reale, probleme reale, acestea sunt subiectele care ar fi trebui sa genereze politici. Ele sunt cetatenele Romaniei si sunt necunoscute. Ele sunt femeile lipsite de statut social, limitate doar la doua cuvinte: mama si sotie. Ele sunt cele care "nu stiu multa carte", care cu un liceu si maritate, cu copii si printre ajutoarele de somaj ale tanzitiei au crescut miile de absolventi actuali.


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri