Desteapta-te, romane! Sa descoperim istoria Imnului National!

Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români

1 Noiembrie 2024

Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară

16 Octombrie 2024

1 Decembrie 2011 publicat în Social

17 share-uri

De 1 Decembrie, Ziua Nationala a Romaniei, sa ne amintim ce inseamna pentru noi, simbolurile nationale. Sa ne amintim ce inseamna pentru romani, intonarea imnului 'Desteapta-te, romane!'

Oare cate repere nationale ne mai fac sa tresaltam de emotie? Steguletul in trei culori reperat intr-o multime cosmopolita, intr-un oras turistic din Vestul Europei m-a facut odata sa tresar de bucurie.
Dar simt la fel cand vad sportivi si sportive onorati cu arborarea steagului si intonarea imnului Romaniei. Intr-o lume globala, e bine sa ne pastram cateva repere ale identitatii – steagul, imnul, personalitati marcante ale culturii cum ar fi Brancusi…

De aceea, mai ales astazi, ar fi frumos sa povestim despre imnul nostru national.

Imnul "Desteapta-te, romane!", scurt istoric

Desteapta-te, romane!" este imnul national al Romaniei, oficial din 1990. Un fapt mai putin stiut- pentru o vreme, a fost de asemenea imnul national al Republicii Democratice Moldovenesti (1917 - 1918) si al Republicii Moldova (1991 - 1994). Versurile imnului au fost scrise in iunie 1848 de catre poetul Andrei Muresanu, pornind de la o veche romanta romaneasca pe care a auzit-o de la dascalul Gheorghe Ucenescu, scrie Enciclopedia Romaniei.

Andrei Muresanu a fost printre conducatorii Revolutiei de la 1848. El a scris versurile poeziei „Un rasunet” in acea perioada de turbulente politice si de atunci, aceste versuri au devenit un simbol al luptei romanilor pentru eliberare.

Poezia „Un Rasunet” a fost scrisa in urma evenimentelor de la Blaj, din 3/15 mai 1848, cand revolutionarii munteni si moldoveni s-au reintors la Brasov. Poetul Andrei Muresanu „cauta o melodie dupa care sa compuna un sonet”. Dupa ce a auzit „Din sanul maicii mele”, o romanta publicata pentru prima data in august 1832 pe versurile lui Grigore Alexandrescu, Muresanu s-a intors foarte agitat acasa — dupa cum isi amintea sotia sa — si a scris toata noaptea. Spre ziua, poetul terminase de compus primele strofe ale poeziei „Un rasunet”. Duminica urmatoare — spre sfsrsitul lunii iunie — a fost cantata pentru prima data, de fata cu alti intelectuali, pe melodia interpretata de Gheorghe Ucenescu, aflam din Enciclopedia Romaniei.

Wikipedia ne lamureste cu privire la o confuzie pe care o auzim des: Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Muresanu a pus versurile sale avea o larga circulatie in epoca, deci nu Anton Pann a scris acest cantec.

O alta versiune a istoriei imnului spune ca insusi Andrei Muresanu este autorul melodiei, iar alta, cea pe care am mentionat-o deja, sustine ca de fapt era o melodie cantata pe un text religios, ce purta numele „Din sanul maicii mele”. Gheorghe Ucenescu a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care cauta o melodie potrivita pentru versurile sale. De atunci, acest cantec a fost cantat cu ocazia fiecarui conflict in Romania, datorita mesajului de patriotism si de libertate pe care il poarta in el. Acesta a fost si cazul in timpul Revolutiei romane din 1989, cand practic instantaneu si generalizat a fost cantat ca un adevarat imn national, inlocuind imnul comunist „Trei culori”, scrie Wikipedia.

Astfel, din iarna anului 1989, "Desteapta-te romane!" a devenit imnul national al romanilor eliberati de sub ideologia comunista.

"Desteapta-te, romane!", cantec drag romanilor

Dupa cum spuneam, timp de cativa ani, „Desteapta-te, romane!” a fost si imnul national al Moldovei, dar a fost inlocuit in 1994 cu „Limba noastra”.

„Desteapta-te, romane!” a fost un cantec foarte drag romanilor, insuflandu-le curaj in momentele cruciale ale istoriei moderne si contemporane, cum ar fi Razboiul de Independenta (1877 - 1878), Primul si al doilea razboi mondial. Mai ales in timpul crizei dupa lovitura de stat de la 23 august 1944, cand Romania s-a detasat de alianta cu Germania lui Hitler, alaturandu-se Aliatilor, acest imn a fost cantat in mod spontan de toti si emis pe toate statiile radio.

Imediat dupa instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, cand regele Mihai I a fost fortat sa abdice, „Desteapta-te, romane!”, ca si alte marsuri si cantece patriotice, a fost interzis, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de inchisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cantata dar fara versurile originale.

In ziua revoltei de la Brasov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au inceput sa cante aceasta melodie, multi dintre ei nemaistiind versurile. Cu toate acestea, melodia a continuat fara intrerupere. Deci, acest cantec insufletitor are o mare insemnatate pentru existena romanilor, iar din acest motiv nu s-ar justifica nici contestatiile pe care le auzim des si argumentele cu privire la necesitatea de a inlocui acest imn cu un altul... "mai ritmat".

Pe 22 decembrie 1989, in timpul revolutiei anticomuniste, imnul "Desteapta-te romane!" s-a inaltat pe strazi, insotind uriasele mase de oameni, risipind frica de moarte si unind intregul popor in sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn national a venit de la sine, impunandu-se generalizat, fara sovaiala, sub formidabila presiune a manifestantilor.

Prima inregistrare a melodiei s-a facut pe disc, in 1900, in S.U.A., in interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia in 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucuresti reunita cu fanfara Regimentului Stefan cel Mare din Iasi au realizat cea dintai inregistrare instrumentala. In acelasi an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a inregistrat pentru prima data pe disc varianta corala.

Site-ul presedentiei noteaza in legatura cu mesajul imnului nostru: "Desteapta-te, romane!" este in acelasi timp social si national; social, deoarece impune o permanenta stare de vigilenta pentru a asigura tranzitia catre o lume noua; national, deoarece alatura aceasta desteptare traditiei istorice. Imnul contine acest sublim "acum ori niciodata", prezent in toate imnurile nationale, de la "paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon si Salamina pana la "Marseilleza" Revolutiei franceze.

Invocarea destinului national este culmea cea mai inalta pe care un popor o poate atinge in zborul sau catre divinitate. Acest "acum ori niciodata" concentreaza toate energiile vitale, mobilizand la maximum. Imnul de stat al Romaniei este alcatuit din unsprezece strofe, primele trei si ultima dintre ele fiind cantate la ocazii festive.