Când simți că ești obosit și epuizat în lupta vieții, adu-ți aminte că ești obosit pentru că ai uitat de sufletul tău. Întoarce-te la el, ascultă-l, iubește-l și fii recunoscător pentru tot. În sufletul tău se află puterea de a vindeca, de a iubi și de a trăi cu adevărat.
Daca îi sprijini pe cei dragi, nu uita de tine
Unii dintre noi au o karmă complexă în viață și adesea sunt stâlpul de sprijin emoțional și nu numai pentru cei dragi. Este ușor să iți dai seama dacă te aflii într-o astfel de buclă spirituală. Pur și simplu cei dragi se bazează mereu pe ajutorul tău sau chiar nu pot merge mai departe singuri, fară tine. Este un sprijin pe muchie de dependență.
Este așa de aproape linia pe care o poți trece în dăruință pentru ei, însă uitând de tine. Iar când nevoile sufletului tău nu mai sunt hrănite, când ai uitat să iți iei în fiecare zi un timp pentru tine, pentru ceva ce iți place, ceva ce te ajuta să crești sau pur și simplu să faci o pauză din furtuna gândurilor (cum ar fi prin meditație), ei bine atunci vei simți că obosești.
Și nu doar că obosești, ci și că ceilalți poate nu te apreciază suficient, pot să apară frustrări sau nemulțumiri, uneori devii irascibil sau chiar iți poți dori să pleci, să fugi.
Apoi iți faci mustrări de conștiință cum de ai simțit toate acestea când îi iubești atât de mult. Răspunsul rămâne același: ai uitat de tine, de sufletul tău.
Image by Manfred Loell from Pixabay
Viața este ca o avalanșă de nevoi, nu le poți îndeplini pe toate, dar descoperă care sunt cele mai importante
Avem nevoi materiale, nevoi emoționale complexe (de acceptare, de iubire, de integrare, de a ne simți speciali în ochii cuiva și așa mai departe). Avem nevoi sociale, intelectuale, etice. Peste toate acestea putem simți nevoia să îi ajutăm și pe ceilalți, să ne dedicăm o parte din timpul și resurselor noastre pentru un bine colectiv.
Dar este imposibil să îndeplinim toate aceste nevoi în același timp.
Cheia este să deschidem două uși: prima este cea a înțelegerii faptului că unele nevoi depind de altele, ca un lanț, iar daca stabilim ordinea, înțelegem și prioritatea îndeplinirii lor. A doua ușă este cea a stabilirii priorităților acestor nevoi.
Unele sunt zilnice, altele pot fi ocazionale.
Nevoia de a ne hrăni sufletul este una zilnică. Cu cât o neglijăm mai mult, cu atât intrăm într-un cerc vicios, unul al neînțelegii, al oboselii, al nefericirii. Simțim că ne pierdem în haos atunci când uităm de noi.
Adicțiile – un simptom puternic al degradării spirituale
Simțim că nu ne mai săturăm de ceva exterior ființei noastre, care pentru un scurt moment ne face bine, dar apoi pentru o perioadă de timp mai lunga ne face rău. Nevoia de mai mult și mai mult. Așa am descrie din punct de vedere spiritual adicțiile.
Ele pot fi de orice fel: știm deja despre tutun, alcool, alte droguri, dar putem dezvolta adicții pentru bani, depdendențe de o relație pe care am dori-o de iubire, dar care în realitate oglindește tipuri de abuz și toxicitate emoțională.
Putem fi dependenți de ajutorul cuiva, când noi înșine ne putem satisface acele nevoie. Putem dezvolta obsesii.
Toate cu un singur țel comun: acela de a umple un gol din sufletul nostru.
Îndreaptă-ți atenția către tine, către toate abilitățile pe care le ai și către cel mai mare și frumos DAR pe care l-ai primit: VIAȚA.
Iar când crezi că nu te iubește nimeni, este cineva care mereu te va iubi: tu însuți.
Sursa foto articol: GoodStudio/ shutterstock.com
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural